• pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0727.531.412
  • Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga pentru începători se fac ACUM
  • Un nou curs - ABHEDA Yoga pentru copii. DETALII ȘI ÎNSCRIERE
  • suntem pe Facebook AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    Medicament de prim rang în antichitate, argila devine azi un medicament al viitorului.

    Am avut argila în preocupările noastre încă din anul 1994

    remarcând unele proprietăţi excepţionale. În timp, descoperirea sau redescoperirea acţiunii benefice a argilei a continuat, fiind acum în posesia unui bogat pachet de referinţe .

    Există voci mai exaltate care o propun drept un tratament miraculos în orice problemă a corpului omenesc

    Da, există numeroase aplicaţii la care argila se dovedeşte cu adevărat miraculoasă, dar şi situaţii în care are doar un rol ajutător (dar valoros). Nu e cazul să cerem în toate situaţiile să facă minuni, dar de nenumărate ori efectele ei sunt incontestabile şi putem vedea în ea o uşurare în rezolvarea multor probleme ale corpului nostru.

    O serie de cărţi şi publicaţii au promovat aplicaţiile benefice ale argilei

    O serie de cabinete medicale prescriu în mod curent argila în tratamentul bolnavilor şi obţin rezultate remarcabile. O serie întreagă de autori şi mărturii atestă însă obţinerea de rezultate deosebite cu o varietate de argile, care întruneau însă condiţiile pentru a putea fi folosite în terapii.

    Foarte important este să realizaţi tratamentul cu argilă o durată de timp suficient de mare

    conform indicaţiilor şi nu cum tindem uneori ca după una, două sau trei utilizări să renunţăm la tratament ca fiind ineficient.
    Să nu uităm că antibioticele sau tratamentele cu hidrocortizon şi altele de acest fel se iau uneori săptămâni la rând şi de fiecare dată ni se pare firesc să facem aşa. Şi mereu ni se pare normal în aceste cazuri să „beneficiem” şi de multe efecte secundare care fac să semene terapia cu anumite medicamente şi citostatice cu un concurs de genul “Ce se petrece mai întâi – moare omul din cauza efectelor secundare sau dispare afecţiunea?“.
    În concluzie considerăm că este de bun simţ să discutăm sau să apreciem efectele terapeuticii cu argilă după ce am folosit-o cu adevărat şi am observat efectele. Şi nu de puţine ori efectele sunt rapide şi foarte puternice. E adevărat că alteori, în mod firesc, este nevoie de timp pentru terapie, dar merită (mai ales că, practic, nu sunt efecte secundare nedorite).
    Această sinteză urmăreşte să prezinte un mic îndrumar de folosire a argilei în rezolvarea problemelor oamenilor, pe care vă sfătuim să îl urmaţi întotdeauna cu atenţie şi bun simţ.
    El poate fi completat oricând chiar de dumneavoastră, deoarece lista aplicaţiilor argilei în terapeutică şi îngrijirea corpului rămâne mereu deschisă. În cazul unor manifestări neplăcute (ceea ce se petrece destul de rar) sfatul medicului este esenţial. De altfel, în majoritatea cazurilor grave terapia cu argilă nu poate înlocui un consult medical competent, fiindcă trebuie cel puţin să ştim de ce anume suferim.

    PROPRIETĂŢILE argilei (mai importante) sunt

    • dezinfectant,
    • antiseptic,
    • bactericid
    • regenerator,
    • remineralizant,
    • echilibrant
    • vitalizant, tonifiant
    • cicatrizant
    • antitoxic
    • absorbant
    • degresant,
    • decolorant.

    Argila este antiseptică

    şi, ca toate celelalte antiseptice naturale (esenţele aromatice, îndeosebi), ea nu prezintă inconvenientele anumitor antiseptice chimice uzuale. Acestea din urmă omoară microbii dar lezează totodată şi celulele care ne alcătuiesc ţesuturile.
    Alexis Carell a vorbit adesea despre “inteligenţa naturii “. Argila este cu siguranţă înzestrată cu ea, dar inteligenţa aceasta, aşa cum scria el, este încă inexplicabilă cu ajutorul cunoştinţelor noastre actuale.
    Proprietăţile bactericide ale argilei sint întrebuinţate cu folos în numeroase stări infecţioase: enterite, colite, colibaciloză, afecţiuni pulmonare sau parazitare (parazitoze intestinale).

    O PLAGĂ PURULENTĂ TRATATĂ CU ARGILĂ SE VINDECĂ CU O RAPIDITATE CARE NE UIMEŞTE

    Puroiul este eliminat şi ţesuturile se refac.
    Analiza efectuată în 1928 de profesorul Labourde , de la Facultatea de Farmacie din Strasbourg , a permis să se constate că argila curativă este sterilă, adică lipsită de germeni microbieni.

    Argila este un absorbant remarcabil

    5 g sunt de ajuns să decoloreze 10 cmc ai unei soluţii de albastru de metilen 0,1 %. Ea absoarbe mirosurile urâte (dezinfectare uşoară a tinetelor şi a oalelor de noapte). Puterea ei absorbantă explică proprietatea sa de a elimina mirosul neplăcut al unor uleiuri medicinale şi al anumitor materii grase care vor să concureze untul; se foloseşte în unele aplicaţii, chiar militare, pentru dispozitive de purificare rapidă a apei colectată din surse aproape oricât de insalubre.

    Argila are proprietăţi degresante şi decolorante

    Romanii puneau rufele în apa argiloasă. În industrie se foloseşte pentru decolorarea uleiurilor minerale sau vegetale.

    Compozitie:

    Compoziţia argilelor este destul de variată dar, ca exemplu, la analiza unui tip de argilă putem obţine: siliciu 49,1 %, alumina 14,61 %, oxizi de fier 5,65 %, CaCo3 4,44 %, magneziu 4,24 %, oxizi alcalini 3,08 %, anhidrida titanica 0,74 %, umiditate 7,4 %, pierdere la foc 10,85 %.

    Tratamentul cu argila în cazul unor afecțiuni cunoscute:

    • acnee, erupţiile feţei, riduri, cuperoza – mască de argilă; dimineaţa , argilă pe cale orală ( pe gură);
    • gingivite, stomatite, pioree alveolară – se recomandă să sugem mici bucăţele de argilă.
    • umflături, plăgi purulente,răni gangrenoase, necroze, ulceraţii, ulcere varicoase, abcese, furuncule, contuzii – cataplasme groase, care se menţin 1-2 ore; alternativ se vor face aplicaţii de frunze de varză zdrobite pentru afecţiunile închise – 4-6 cataplasme zilnic; pentru rănile infectate deschise – pansament umed cu decoct de pătlagină- noaptea ( 40 g frunze la un litru de apă fierte până când apa scade la jumătate);
    • diaree, enterite, colite,rectocolite, dizenterie –argilă pe cale orală (pe gură) ; cataplasme pe abdomen- 2 ore- cât mai des; aplicaţii de pastă de argilă în rect (se menţine 8-12 ore) sau clisme cu lapte de argilă;
    • constipaţie – la fel ca la diaree(!) dar atenţie: dacă nu se constată o ameliorare rapidă a constipaţiei, se opreşte tratamentul;
    • ulcere gastrice şi duodenale, gastrită , aerofagie – argilă pe cale orală;
    • afecţiuni renale- nefrite, colici nefritice, litiază renală, albuminurie – argilă pe cale oralăn (pe gură); zilnic 1 sau 2 cataplasme cu argilă, reci , lăsate câte 2-3 ore şi, alternativ, aplicaţii de frunze de varză zdrobite, în acelaşi mod de administrare;
    • afecţiuni ale prostatei – abces, adenom, inflamaţie – în zona anal-perineală – cataplasme cu argilă, reci, 1-2 pe zi, 1-2 ore; aplicaţii de pastă de argilă călduţă în rect- 10-20 ml, seara şi se menţine până dimineaţa; alternativ, aplicaţii de foi de varză zdrobite sau cataplasme de foi de varză tocate- câteva ore şi chiar de seara până dimineaţa;
    • hemoroizi – cataplasme cu argilă, reci, mici lăsate una sau două ore în regiunea anală ; alternativ aplicaţii de foi de varză; consult medical;
    • cuperoze, vaginite, colpite, rectite, parazitoze intestinale – spălături vaginale şi clisme, în doze de 3-4 linguri la litrul de apă , la temperatura corpului; aplicaţii locale de pastă de argilă , pentru 12-24 ore în vaginite , colpiteşi rectite;
    • demineralizare, anemie, limfatism, devitalizare, îmbătrânire prematură, oboseală generală, astenie – argilă pe cale orală;
    • reumatism, gută – cataplasme cu argilă ,zilnic, reci sau călduţe în crize acute sau calde în afecţiunile cronice;
    • echilibrarea activităţii glandelor endocrine – argilă pe cale orală.

    Mod de utilizare al argilei

    O dată începută, o cură de argilă nu trebuie întreruptă – în afara unor cazuri excepţionale. Ea declanşează un ansamblu de procese succesive – drenaj, revitalizare – iar oprirea lor ar putea fi nefastă. La început, ca şi în alte numeroase cure active, se va putea observa o agravare aparentă a afecţiunii (mărirea plăgii atone, a unui ulcer, recrudescenţa temporară a durerilor reumatice). Dacă este mai greu de suportat micşoraţi doza pentru o vreme după care reveniţi gradat la modalitatea iniţială.

    Intern :

    Argila care se va folosi pentru uz intern trebuie să fie o argilă cât mai curată, grasă, cernută fin, fără nisip, nefiartă şi neamestecată cu alte produse medicamentoase. Există argile verzi, albe, galbene sau roşii. Câteva testări ne vor permite să determinăm , pentru fiecare caz în parte, varietatea mai activă. În principiu, argila din regiunea sau cel puţin ţara în care trăim este recomandabilă.
    S-a observat că se pot obţine rezultate cu o mare varietate de argile (dar care îndeplinesc condiţiile enumerate). Multe din proprietăţile terapeutice nu sunt în mod deosebit dependente de un anumit tip . Totuşi, s-a observat că există varietăţi mai valoroase, de obicei cu o compoziţie chimică mai complexă decât altele. Unele din argilele colorate sunt mai bogate în componenţi şi putem întâlni astfel tipuri care se dovedesc a avea proprietăţi mai deosebite decât de obicei.

    Argila, mai ales dacă este umedă, interacţionează ionic cu obiectele şi vasele din metal sau absoarbe substanţe sau mirosuri din recipienţii din material plastic sau chiar şi alţi recipienţi. De aceea este mai bine să punem cât mai puţin obiecte din metal în contact cu ea şi să o păstrăm în recipienţi inerţi, din ceramică sau sticlă. Aceasta nu înseamnă că o argilă care a fost prelucrată cu unelte metalice sau care a fost păstrată într-un recipient de material plastic, de exemplu, nu ar mai avea proprietăţi benefice. Totuşi, acestea ar putea fi , de la caz la caz, mai mult sau mai puţin atenuate.
    Mai important este să folosim argila care ne este accesibilă decât să nu facem nici un fel de procedeu terapeutic cu această substanţă simplă dar valoroasă, în aşteptarea unei specialităţi de argilă mai greu de găsit.

    Doza obişnuită este de o linguriţă la un pahar umplut ¾ cu apă (1/2 linguriţă pentru copii sub 12 ani). Este bine să începem prin a bea numai apă argiloasă timp de 4-5 zile. Pentru anumite afecţiuni: dizenterie, afecţiuni gastro-intestinale, anemii, tuberculoză vom putea, dimpotrivă, să luăm două-trei linguriţe pe zi.

    Pentru cura internă se foloseşte întâi “apa de argilă”, obţinută prin amestecarea argilei cu apă (dacă este posibil apă de izvor) care se pregăteşte seara. A doua zi se bea , pe stomacul gol, numai apa clară. Se repetă timp de 8 zile. Astfel se purifică sângele şi se pregăteşte corpul pentru a primi într-o a doua etapă ( după 8 zile de repaus). Această etapă este necesară mai ales începătorilor care au rezerve în legătură cu folosirea argilei, deoarece ea ar putea fi eliminată și s-ar putea trece direct la etapa a doua: “ laptele de argilă”.

    Pregătirea trebuie să se facă în ajun: punem o linguriţă de argilă într-u pahar plin ¾ cu apă, o lăsăm toată noaptea şi, a doua zi dimineaţa sorbim, după ce am amestecat bine în pahar. Putem deopotrivă să ne luăm argila la culcare sau chiar cu jumătate de oră înaintea uneia din mesele principale.
    Copiilor care, în mod evident, nu pot să înghită soluţia de argilă, le vom prepara mici perişoare de argilă cu apă aromatică (apă în care s-au maapă este neceară macerat muguri de pin, eucalipt, cimbrişor, mentă). Vor suge aceste perişoare şi vor obţine aceleaşi binefaceri.
    Se recomandă să sugem mici bucăţi de argilă în caz de gingivite, stomatite, pioree alveolară, angine, guturaiuri.

    Prima cură de argilă este recomandat să dureze trei săptămâni. Apoi se va relua zece zile pe lună sau o săptămână din două.
    Dacă apare o constipaţie consecutivă trebuie să micşorăm doza de argilă, sporind cantitatea de apă şi ingerând raţia în două sau trei reprize în cursul zilei ( cu o jumătate de oră înainte de mese).În cazul persistenţei constipaţiei, trebuie să întrerupem ingerările de argilă vreme de 10-15 zile.
    Cura de argilă este incompatibilă cu o alimentaţie bogată în materii grase; se indică să se bea, apă curată sau sucuri naturale în cantităţi suficiente.

    Contraindicaţii :

    constipaţii cronice, tendinţe de ocluzii intestinale şi hernie iar în cazuri de hipertensiune arterială se va folosi cu prudenţă.

    EXTERN:

    Prepararea pastei de argilă este foarte simplă: punem argila într-un recipient de sticlă, de lemn, de faianţă, de porţelan (niciodată în vas de metal) şi amestecăm, adăugând apă, până obţinem o pastă densă, mai moale decât pasta de modelat. Se recomandă se se acopere argila cu apă şi să se lase astfel câteva ore pentru a obţine o pastă omogenă. Eficienţa va creşte dacă vom adăuga şi anumite macerate de plante, picături din diferite tincturi naturale sau esenţe aromatice naturale. Din ea vom face cataplasme, groase de cca 1-1,5 cm şi cu o suprafaţă care să depăşească puţin pe cea a regiunii tratate.

    Cataplasmele (plasturii) vor fi , după caz, aplicate reci, călduţe sau calde:
    reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului; în acest caz se reînnoiesc imediat ce s-au încălzit (15-30 minute) ; dacă senzaţia de rece persistă, se schimbă cataplasma rece cu una călduţă;
    călduţe sau calde pe regiunea hepatică, pe rinichi, pe vezică, pe oase; cataplasma va fi aplicată direct pe piele sau, la nevoie, cu ajutorul unui tifon;
    anumite afecţiuni – contuzii, varice, afecţiuni cardiace – se tratează , cel puţin la început , prin aplicări de comprese şi apoi cu cataplasme
    Cataplasmele şi plasturii se vor fixa, după regiunile tratate, printr-o faşă, o centură de flanelă sau un bandaj în formă de T (pentru perineu); pentru un plasture la ceafă, se fixează banda de imobilizare în jurul frunţii, nu al gâtului.
    Durata aplicării variază de la caz la caz, de la o oră la 3 ore iar uneori toată noaptea.Dacă apar senzaţii neplăcute (frig, durere) se va scoate cataplasma şi nu se va reînnoi decât după 12 sau 24 de ore. În cazul în care cataplasma se usucă prea repede, se va înlocui cu alta proaspătă.
    După scoaterea plasturelui, rămăşiţele se îndepărtează prin spălări simple cu apă rece sau încropită. Ritmul aplicărilor variază după afecţiuni şi după reacţiile bolnavului:

    • abcese, supuraţii diverse: se reînnoiesc plasturii din jumătate în jumătate de oră, apoi la interval de o oră şi jumătate, zi şi noapte, dacă este necesar; pentru noapte se poate înlocui plasturele cu o compresă de apă argiloasă, care se va înlocui o dată sau de două ori;
    • regiunile lombare, abdomen, partea inferioară a cestuia, regiunea hepatică: aplicările pot provoca reacţii mai mult sau mai puţin vii; de aceea ne vom limita la o cataplasmă pe zi, menţinută două până la patru ore ; uneori vom putea să lăsăm plasturele toată noaptea .

    Nu vom face mai multe aplicări în acelaşi timp. În cazurile în care plasturii vor fi indicaţi în mai multe locuri (partea de jos a abdomenului şi plămânul, de exemplu), se va respecta intervalul de două până la patru ore între diversele aplicări.

    Femeile se vor abţine de aplicări de argilă în timpul menstrei.

    După folosire este necesar să aruncăm argila căci este impregnată de toxine. Se vor spăla bandajele utilizate.

    Orice cură externă de argilă trebuie precedată sau însoţită de un tratament dezintoxicant intern fito-aromo-terapeutic, suc de lămâie, laxative naturale uşoare, argilă în genere, alimentaţie echilibrată atoxică (preferabil cu cât mai puţină carne) .

    Vom începe întotdeauna cu cataplasme subţiri (1/2 cm), puţin întinse, timp de una până la două ore. Progresiv, se vor utiliza plasturi de 1-2 cm grosime, de formate mai mari şi cu durate de aplicare mai lungi. Toate acestea cu condiţia ca ele să fie bine suportate.

    O altă modalitate de folosire a argilei este următoarea : se ia argilă grasă, de la o adâncime mai mare, cel mai bine dintr-un mal bătut de soare. Se ţine la soare pentru a se încărca cu energii binefăcătoare. Apoi, după ce se usucă, fie la soare, fie în cuptor (dar, atenţie, la temperaturi moderate) se pisează mărunt şi se amestecă bine cu apă sau oţet, cu macerat de Coada Mânzului sau de Scrântitoare. Când s-a făcut ca o alifie, se întinde pe o cârpă şi se pune , cald, pe partea dureroasă, pe piept, pe spate, abdomen, genunchi, unde se lasă până se usucă, apoi se schimbă.

    Pe lângă plasturi şi comprese, argila poate fi întrebuinţată cu succes pentru pudrare, ca şi pudra de talc, atât la sugari cât şi la copii şi adulţi. La nivelul plăgilor, pudrarea cu argilă are o acţiune antiseptică şi cicatrizantă. La fel şi pentru fisuri (crăpături), eczeme, furunculoză, abcese, ulcere, anumite cazuri de eritrem. Plăgile se pot spăla cu o soluţie lichidă de argilă, la care se adaugă câteva picături de lămâie. Cataplasmele sunt indicate şi în cazuri de migrene, nevralgii şi afecţiuni dentare.

    Pe de altă parte, argila poate fi utilizată şi în spălături vaginale şi clisme, în doze de 3-4 linguri la litrul de apă , la temperatura corpului (cuperoze, vaginite, colite, rectite, parazitoze intestinale).

    O modalitate este aplicaţia de argilă vagin sau rect care se face injectând cu o seringă fără ac de 10 sau 20 ml o cantitate corespunzătoare de pastă de argilă preparată în prealabil şi având temperatura corpului. Pentru a putea injecta în rect e suficient să introducem conul seringii în anus şi să presăm uşor seringa spre interior, după care putem începe să apăsăm pe piston.

    Măştile de frumuseţe conţin adesea argilă
    Se poate proceda simplu, economic şi eficace folosind argila pudră din care se face o pastă cu jumătate apă, jumătate suc de castravete de roşii sau de struguri. Pasta aceasta va fi întinsă în strat subţire pe toată faţa şi păstrată până se usucă: 15 minute până la o jumătate de oră. Se va îndepărta cu apă călduţă.

    mask

    Procedeul acesta, realizat o dată pe săptămână, prezintă numai avantaje. Se tratează astfel acneea, erupţiile feţei, cuperoza, ridurile. Argila praf, amestecată cu ulei de măsline dă o cremă deopotrivă de eficace în toate cazurile enumerate. Efectele argilei şi a preparatelor cu argilă asupra tenului sunt excepţionale iar acesta este un domeniu de aplicaţii unde efectele se obţin relativ uşor, uneori imediat şi mai ales … se văd !

    Pentru bolnavii care au prescrieri de băi de nămol, care nu au timpul sau mijloacele pentru a se duce într-o staţiune termală specializată, prezentăm mijlocul de a beneficia , totuşi, de această metodă terapeutică se va prepara o pastă de argilă suficientă pentru a umple o baie.

    Baia va putea fi folosită de mai multe ori. Va fi suficient să adăugăm, de fiecare dată, apă caldă. Durata acestor băi va fi de 5-10 minute la început, apoi de 15-20 minute. Băile se vor face de din două în două zile sau de două ori pe săptămână, timp de o lună. Se repetă, dacă este necesar, după o întrerupere de 5-6 săptămâni. Sunt indicate mai ales în cazuri de afecţiuni reumatismale sau osoase şi deopotrivă în anemie.
    Băile locale vor fi practicate în cazurile reumatismelor mâinilor sau ale picioarelor.
    În măsura posibilităţii, este preferată apa de mare sau cea în care s-a pus sare marină.

    redactat de Acharya Leonard

    Mărturii ale unor persoane ce au utilizat argila AICI

    Găsiți aici produse cosmetice naturale, pe bază de argilă – vivanatura.ro

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...