• noi cursuri ABHEDA Yoga incep pe data de 22 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 28 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0736.158.910
  • suntem pe facebook AICI

legume_proaspeteUna dintre ultimele reglementări fabricate în „laboratoarele“ Comisiei Europene, care îi va afecta grav pe micii producători, este noul proiect de lege privind comercializarea seminţelor şi a materialului de înmulţire vegetativă. Proiectul propune înlocuirea a 12 directive europene printr-un act unic, în care cerinţele pentru comercializarea tuturor tipurilor de material vegetal de reproducere (seminţe, material săditor, fructe etc.) vor fi înăsprite şi aplicate uniform în ţările membre. Potrivit Eco Ruralis România, această nouă reglementare nu va afecta doar agricultura, ci şi consumatorii, ale căror opţiuni alimentare vor fi limitate la ceea ce ar oferi marile companii de agribusiness.

terapie-cu-seminteConform noului regulament, seminţele vechi, rare sau tradiţionale, păstrate de sute de ani de ţărani nu prezintă suficientă puritate a materialului genetic, calitate şi siguranţă pentru consumatorii europeni, drept pentru care va trebui să se conformeze cerinţelor industriei biotehnologice“, avertizează Eco Ruralis. Ca urmare, vor dispărea de pe tarabele din România roşiile, vinetele şi alte legume gustoase şi sănătoase, crescute în mod natural, şi nu forţate cu fel de fel de chimicale, ca acelea de import!

MADR se eschivează

Oficialii MADR consideră că temerile celor de la Eco Ruralis nu sunt întemeiate. „Proiectul de regulament nu se aplică pentru materialul de reproducere destinat testării şi scopurilor ştiinţifice, nici celui destinat ameliorării soiurilor. În plus, regulamentul nu se aplică materialului destinat sau păstrat în bănci de gene sau de către organizații și rețele dedicate conservării ex-situ și in-situ sau conservării în ferme a resurselor genetice“, a precizat MADR, la solicitarea Capital. În privinţa soiurilor vechi, reprezentanţii Ministerului Agriculturii consideră că acestea vor continua să fie înregistrate, dar pe baza unei „descrieri recunoscute oficial“, care trebuie să fie avizată de autoritățile competente. „Această descriere se poate baza pe o veche descriere oficială a soiului, realizată în momentul respectiv, de exemplu, de către un organism sau o instituție științifică sau universitară“, mai precizează MADR.

seminteÎn legătură cu poziţia MADR, Nicolae Lalu, membru Eco Ruralis, a declarat pentru Capital că aceste explicaţii nu sunt decât praf în ochi şi că proiectul de lege ascunde, practic, o serie de aspecte injuste faţă de ţărani şi micii producători, precum birocraţie excesivă, etichetare, ambalare, taxe etc. „De fapt, cei de la Ministerul Agriculturii confirmă, fără să vrea, temerile noastre, şi anume, că acest regulament este făcut hoţeşte, ca multe alte reglementări europene, principalele probleme care ţin de aplicarea lui urmând să fie stabilite prin actul delegat (normele de aplicare-n.red.), pentru care nu va mai fi nevoie de nicio dezbatere şi de nicio aprobare“, spune Nicolae Lalu. El a menţionat că reprezentanţii ministerului au omis să spună că pentru a înregistra o astfel de sămânţă, aşa cum vor cei de la UE, costurile depăşesc 12.000 de euro.

800.000 de crescători de vaci riscă să dispară

cowsPotrivit unei alte directive europene, începând din 2015, cota la laptele de vacă (cantitatea maximă pe care o poate comercializa anual o ţară, stabilită de CE) va dispărea. Este o măsură de liberalizare, necesară pentru a elimina una dintre piedicile puse de reglementările UE în calea creşterii producţiei, dar România este una dintre ţările care se opune. Secretarul de stat de la MADR, Achim Irimescu, a declarat: „Germania şi Franţa se opun categoric prelungirii cotelor de lapte după 2015, pentru că au nevoie să umple piaţa europeană cu laptele lor. Acum, dacă produci peste cotă, Comisia te penalizează. Noi nici măcar nu am atins cota. Cel mai mult am realizat într-un an 75%“. Conform secretarului de stat, România a solicitat prelungirea până în 2020. „Nu am obţinut-o şi ne aşteaptă o situaţie dramatică. Dacă dispare cota, din 2015 vine laptele din alte state membre şi pe fermierii cu două-trei vaci îi omoară. Nu o să alerge Danone cu camionul să ia câte 10 litri de la unul şi de la altul. Sunt vreo 800.000 de crescători cu două-trei vaci în situaţia asta. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară, pentru că nu vor putea face faţă concurenţei“, a explicat Irimescu.

O problemă mult mai mare pentru micii crescători de vaci se prefigurează însă peste doar câteva luni. La 31 decembrie 2013, expiră perioada de procesare a laptelui neconform (lapte care, potrivit normelor UE, nu respectă anumite limite biologice, precum un anumit nivel maxim de germeni, de celule somatice etc.), iar Comisia Europeană nu mai acceptă încă o prelungire pentru România. Potrivit directivelor europene, România ar fi trebuit să producă doar lapte conform încă din anul 2009, dar a obţinut o amânare până la 1 ianuarie 2014. Nici micii crescători de porci nu au o perspectivă mai bună, ei riscând să fie scoşi de pe piaţă de marile ferme: o directivă europeană care ar fi trebuit să se aplice deja, dar care, ca şi în cazul celei privind „laptele conform“, s-a amânat sine die, prevede că cei care cresc mai puţin de 20 de porci nu-şi pot comercializa carnea sau produsele din carne decât pe raza localităţii de domiciliu. La fel, crescătorii de păsări, pentru a putea valorifica ouăle trebuie să respecte condiţiile prevăzute în „Regulamentul CE nr. 589/2008 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor“. Acesta prevede condiţii greu de îndeplinit de micii crescători.

ferma_gaini

De exemplu, dacă exploataţia are peste 350 de găini, crescătorul e obligat să angajeze personal calificat, „absolvent de liceu agricol, colegiu sau facultate“. Apoi, pe lângă problema cu seminţele, legumicultorii sunt afectaţi şi de ultimele reglementări europene care stabilesc noi condiţii privind eliberarea certificatelor de producător. În baza acestor reglementări, MADR a conceput un proiect de ordonanță de urgență care stabileşte schimbarea actualelor certificate de producător și introducerea cardurilor electronice. Pe scurt, pentru a-și putea vinde legumele și fructele în piață, țăranii vor fi obligaţi să deţină trei documente: certificatul de producător, certificatul de comercializare și cardul de acces în piață. Procedurile de obţinere a acestor documente sunt extrem de anevoioase. De exemplu, pentru a primi certificatul de producător, este nevoie de o „atestare profesională“, care se acordă doar de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii etc.

Impozite pe… pielea ursului din pădure

Pe capul micilor producători au căzut şi impozitelele pe teren şi pe animale, introduse din acest an. Astfel, agricultorii persoane fizice, care cresc mai mult de două animale sau cultivă mai mult de două ha de teren vor plati, din acest an, impozit pe venit de 16% pe o sumă fixă, pe care guvernul presupune că ar câştiga-o din creşterea unui animal (ex: 453 lei/vacă) sau din cultivarea unei suprafeţe de teren (ex: 449 lei/ ha de cereale, 3.488 lei/ ha de cartofi, 4.001 lei/ ha de legume de câmp etc.). Micii producători vor plati şi o contribuţie pentru sănătate, de 5,5%  din aceste sume fixe, denumite „norme de venit“. Dar, în cazul unei secete sau a unei molime, veniturile estimate ar fi nule, situaţie în care guvernanţii nu au prevăzut şi anularea impozitului._

Subvenţiile, apanajul bogaţilor

Micii fermieri români sunt vitregiţi şi de politica UE cu privire la acordarea subvenţiilor. De exemplu, în 2007, anul integrării României în UE, subvenţia pe suprafaţă a fost stabilită la doar 25% faţă de media europeană. Urma ca aceasta să crească treptat, astfel încât, în 2013, să ajungă la 70%, iar în 2016, la 100%. Nu s-a întâmplat aşa, subvenţia acordată în acest an agricultorilor din România este de doar 147 de euro/ha, faţă de 250 de euro/ha, cât este media europeană. Pe de altă parte, cei mai mulţi bani europeni destinaţi subvenţiilor ajung nu la micii fermieri, ci la „baronii“ agriculturii, gen Culiţă Tărâţă, Ioan Niculae şi alţi câţiva, care încasează anual milioane de euro. Dar nu numai în România cele mai mari subvenţii ajung la cei bogaţi. În 2007, după zece ani în care a refuzat să facă publică informaţia, guvernul austriac a recunoscut că Hans Adam al II lea, prinţul Liechtensteinului, cu o avere estimată la peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cei mai mari destinatari din ţară ai subvenţiilor agricole. În Germania, presa a relatat că unul dintre cei mai „norocoşi“ destinatari ai subvenţiilor de la UE este Baroana Karin von Ullmann, o aristocrată cu o avere de 4,1 miliarde de euro. În Danemarca, unul dintre fii reginei a primit într-un singur an 215.838 de euro. Albert, prinţul de Monaco, primeşte anual circa 300.000 de euro. Presa din Anglia a dezvăluit faptul că prinţul de Wales încasează 500.000 de lire, iar ducele de Westminster, cu o avere de peste 5 miliarde de lire sterline, primeşte anual 370.000 de lire.

Ssssst! Linişte, că doarme porcul!

porciUnele prevederi ale directivelor europene impuse micilor fermieri, cum sunt de exemplu cele privind „bunăstarea animalelor“, sunt de-a dreptul ilare. Bunăoară, iată ce prevăd, printre altele, aceste reglementări pentru „bunăstarea porcinelor“, preluate şi implementate prin Ordinul ANSVSA nr. 20/2012: Art 2, alin. 8: „În zona în care porcii sunt cazaţi permanent, trebuie să se evite zgomotele mai puternice de 85 de decibeli; se vor evita, de asemenea, zgomotele constante sau bruşte“. Şi în reglementările europene pentru „bunăstarea bovinelor“ sunt unele prevederi ilare, cum ar fi aceea ca dimensiunea staulului să fie „suficient de mare, astfel încât viţelul să poată întoarce capul pentru a se linge“. Crescătorii de găini trebuie să respecte, la rândul lor, prevederile „Regulamentului nr. 1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor“. Potrivit acestor norme, „nivelul de iluminare a adăpostului trebuie să permită tuturor păsărilor să se vadă una pe alta şi să poată investiga vizual împrejurimile“.

Ministerul Agriculturii omite să spună că pentru a înregistra în viitor o sămânţă, aşa cum vor cei de la UE, costurile depăşesc 12.000 de euro.

Sursa: capital.ro

Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...