• pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0762.663.153
  • suntem pe Facebook AICI
  • noi cursuri ABHEDA Yoga incep pe data de sambata 20 octombrie 2018 iar înscrierile se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 13 octombrie 2018 iar înscrierile se fac AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    Oare?
    Așa sa fie?
    ………………………
    Poezia este foarte frumoasă și ea exprima un adevăr întâlnit practic.
    Totuși, doar uneori se petrece așa. Și asta dintr-un motiv simplu.
    Fiindcă totul depinde de nivelul spiritual al regelui sau al conducătorului. Dacă el iubește Adevărul, Minciuna nu ar mai avea șanse, sau ar avea șanse mici.
    Este foarte simplu.
    NU este suficient să fii bine intenționat, ci trebuie să fii și în stare de a-ți pune în practică intențiile.
    Altfel, e bine să ne reamintim că ”drumul spre iad este pavat cu intenții bune, dar nepuse în practică”.
    Prin urmare, nu trebuie să avem nici o rezervă în a iubi Adevărul. Și de a-l căuta cu toată puterea de care dispunem.

    Situația regelui descrisă în poezie se poate repeta cu ușurință în viața fiecăruia din noi, deoarece fiecare suntem ca niște mici regi în familia nostră, la locul de mincă și, mai ales, în propria noastră viață, deoarece putem dispune, în aparență liberi, de intențiile noastre, de dorințele noastre, de aspirațiile și acțiunile noastre.

    Dar este foarte posibil și să avem succces iar Adevărul să stea cu Regele la masă. Trebuie doar să alegem, în fiecare moment, Adevărul.

    Soluția reală este practica și transformarea spirituală.
    Și nu avem alternativă. Fiindcă de partea cealaltă ne așteaptă situația descrisă în poezia care urmează.

    Vă dorim succes!

    Acharya Leonard
    Societatea Academică AdAnima

    P.S.” Un gram de practică face cât tone de teorie.”
    ……………………………………………………………

    1907 – Alexandru Vlahuță

    Minciuna stă cu regele la masă…
    Doar asta-i cam de multişor poveste:
    De când sunt regi, de când minciună este,
    Duc laolaltă cea mai bună casă.

    O, sunt atâtea de făcut, vezi bine,
    De-atâtea griji e-mpresurat un rege!
    Atâtea-s de aflat! Şi, se-nţelege,
    Scutarul lui nu poate fi oricine.

    Ce ţară fericită, maiestate!…
    Se lăfăieşte gureşa Minciună.
    Că numai Dumnezeu te-a pus cunună
    De-nţelepciune şi de bunătate

    Păstor acestui neam ce sta să piară,
    Ce nici nu s-ar mai şti c-a fost, sărmanul,
    De nu-şi afla sub schiptrul tău limanul,
    De nu-ţi sta-n mână bulgăre de ceară.

    Că tu sălbatici ai găsit aice,
    Sălbatici, şi mişei, şi proşti de-a rândul,
    Ş-o sărăcie cum nu-ţi dai cu gândul…
    Dar faci un semn, şi-ncep să se ridice

    Oştiri, cetăţi, palate lume nouă,
    Izvoarele vieţii se desfundă;
    De pretutindeni bogăţii inundă;
    Şi tu le-mparţi cu mâinile-amândouă.

    Azi la cuprinsul tău râvneşte-o lume.
    E-o veselie ş-un belşug în ţară,
    Că vin şi guri flămânde de pe-afară.
    Tot crugul sună de slăvitu-ţi nume.

    Ia uită-te, pământul ce-mbrăcat e…
    Cresc flori pe unde calci, şi râde firea.
    Tu-mparţi norocul numai cu privirea.
    Încai ţăranii zburdă pe la sate!…

    Şi-i place regelui. E lucru mare
    Cum farmecă pe regi Minciuna. Drept e
    Că ea, de mult, pe-a tronurilor trepte
    A fost cea mai aleasă desfătare.
    . . . . . . . . . . . . . . .

    Măria-ta, e un străin afară,
    Cam trenţăros, dar pare-un om de seamă,
    Şi… Adevărul parc-a zis că-l cheamă…
    De unde-o fi… că nu-i de-aici din ţară.

    Minciuna palidă-şi topeşte glasul:
    O, nu-l primiţi! Îl ştiu, e vestitorul
    De rău, ce face pe-atotştiutorul
    Şi vede prăbuşirea la tot pasul.

    E cel ce împotriva ta conspiră.
    Invidia în inima lui geme
    Şi gura lui e plină de blesteme.
    Tu nu poţi auzi ce vorbe-nşiră…

    Şi totuşi, zice regele, să vie!
    Dovadă că chiar la palat Minciuna
    Nu e biruitoare-ntotdeauna.
    Fac şi monarhii câte-o nebunie…

    Privind în ochii regelui, străinul,
    Cu braţele pe piept încrucişate,
    Răspică vorba: Ţara, maiestate,
    E-n durăt greu. Tu nu-i auzi suspinul,

    Căci muzici cântă-n juru-ţi. Şi slugarnici
    Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară,
    De nu mai poţi vedea pe cei de-afară,
    Pe bunii tăi supuşi cei mulţi şi harnici.

    Că n-ai cercat spre ei să-ţi spinteci cale
    Să ştii şi-n ţara ta ce suflet bate,
    N-ai vrut decât spinări încovoiate
    Şi guri deschise laudelor tale.

    Că de-a fost om să-ţi steie drept în faţă,
    Ca pe-un vrăjmaş, l-ai depărtat de tine.
    Bătrânii pier. Dar oaste nouă vine,
    Şi dureroase lucruri mai învaţă!

    Părăzi, decor de teatru, luminaţii,
    Tot ce pe vulg şi pe copii înşală,
    Aceasta-i toată slava ta regală.
    Pe tristul gol din juru-ţi decoraţii!

    Tu-n ţara asta nu vezi decât raiul
    Ce-ai tăi ţi-l ticluiesc într-o clipită:
    Ruină-i sub hârtia poleită,
    Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul,

    Dar tu eşti fericit. Linguşitorii
    Înalţă imnuri proslăvirii tale
    Şi fac să n-auzi cântecul de jale

    Cu care-şi adorm foamea prăşitorii.
    . . . . . . . . . . . . . . .
    Nu ţi-ai iubit poporul, maiestate!

    Sau nu l-ai înţeles, şi e totuna.
    De sus şi până jos s-a-ntins Minciuna
    Ea leagă şi dezleagă-n ţară toate.

    Iar ca să-ţi dea o spumă de mărire,
    Ca pe-un copil te poartă şi-ţi arată
    Sclipiri şi flori… Afla-vei tu vrodată
    Cumplita vremilor destăinuire?…

    Şi ce speranţe se puneau în tine,
    Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale,
    Cu pâine şi cu sare!… Osanale!

    Mântuitorul lui credea că-i vine.
    Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale!
    . . . . . . . . . . . . . . .
    Şi ce credinţă trist-o să-i rămână;

    Că n-ai putut spre el întinde-o mână,

    Din greaua platoş-a trufiei tale!
    . . . . . . . . . . . . . . .
    C-acestea nu l-au deşteptat pe rege,

    Că Adevărul a fost dat afară
    Şi slugile l-au îmbrâncit pe scară,
    Fireşte, de la sine se-nţelege.
    *

    Trec anii. Şi ce dulce-i amăgirea!
    Tu zeu eşti printre regi! Mărire ţie!…
    În jâlţu-i moale, tolănită, scrie
    Cu pana ei de aur Linguşirea.

    De-abia se isprăveşte-o sărbătoare,
    Şi-ncepe alta. Muzicile cântă…
    Îmbracă-te-n podoabe, ţară sfântă,
    Să nu mai ştie nimeni ce te doare!
    . . . . . . . . . . . . . . . .

    Dar ce e, Doamne, vuietul acesta?
    Ce-i hreamătul acesta care creşte?
    Se zguduie pământul şi mugeşte,
    Ca marea, când o biciuie tempesta.

    Se-nalţă flăcări, braţe desperate,
    Spre ceru-ntunecat, pustiu şi rece.
    Năprasnic vântul nebuniei trece
    Şi spulberă noianul de păcate.

    În vaiete se prăbuşeşte-o lume
    Clădită pe minciuni. Dar ce mânie!
    Cum şuieră cumplita vijelie!
    Sar fraţii între ei să se zugrume.

    Uscata brazdă cere iarăşi sânge.
    Femei cu părul despletit, nebune,
    Şi-asmut copiii la omor. Genune,
    Puhoi de ură ce zăgazu-şi frânge!

    Deschide ochii mari bătrânul rege
    Şi, tremurând, din jilţu-i se ridică.
    Au cine liniştea lui scumpă-i strică?
    Ş-al vremii rost el tot nu-l înţelege.

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...
  • Am facut un magazin online pentru yoghini - www.bms.life :
  • izoprene, pături, perne de meditație, cărți de yoga și nutriție, obiecte pentru yoga
  • apă minerala de calitate, sucuri naturale
  • hrană sănătoasă pentru yoghini, pâine, cereale, mezeluri de soia, miere
  • produse naturiste terapeutice
    Aici urmărim să avem
    TOT CE ARE NEVOIE UN YOGHIN
    Dacă tot avem nevoie să cumpărăm ceva
    mai bine cumpărăm de aici
    și ajutăm și magazinul și pe noi.