• noi cursuri ABHEDA Yoga incep pe data de 22 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 28 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0736.158.910
  • suntem pe facebook AICI


M
MADHUBHUMIKA = acela care deja a gustat mierea puterilor
paranormale yoghine (tip superior de yoghin)
MADHYA = mediu
MADHYAM = sunetul auzibil
MAHA BANDHA = „Marea contractie”. Tehnica YOGA importanta descrisa
astfel in Hatha-Yoga-Pradipika: „Trebuie sa se aseze piciorul sting
cu calciiul apasind in zona perineului (YONI) si piciorul drept va
fi asezat pe coapsa stinga. Dupa ce inspiram lent si profund,
imediat dupa aceea trebuie sa apasam in mod ferm barbia in piept si
totodata sa contractam (mentinind astfel strins) sfincterul anal,
concentrindu-ne intens mentalul asupra canalului subtil central
(SUSHUMNA NADI) prin care trebuie sa constientizam ascensiunea in
flux intens a energiilor subtile. Trebuie apoi sa ne retinem astfel
respiratia cit mai mult timp posibil dar fara sa fortam deloc si in
final vom respira incetisor. Dupa o pauza adecvata in care vom
remarca launtric efectele acestei tehnici vom trece la executarea
ei invers, cu piciorul drept asezat cu calciiul astfel incit sa
apese zona perineului (YONI). Acest procedeu printre alte efecte
reintinereste corpul si face sa se trezeasca KUNDALINI SHAKTI.
MAHA SAMADHI =
MAHAVAKYAS = marile dictoane
MAHAVIDEHA = existenta fara corp
MAHIMA = putere psihica paranormala prin care fiinta yoghinului si
in special constiinta sa, poate fi facuta mare si ajunge sa
cuprinda subtil planeta, sistemul solar, constelatiile si chiar tot
Universul.
MAHVRATAM = marea disciplina
MAITRI = simpatie profunda
MALA = impuritate
MANAS = „Capacitate de reflexie”. Organul mental intern. Datorita
lui MANAS noi primim toate impresiile din lumea exterioara care
sunt apoi supuse puterii de discriminare a lui BUDDHI
(Inteligenta). MANAS ne incita sa ne indoim in anumite momente, ne
ajuta sa luam anumite hotariri si face cu putinta sa ne transformam
dorintele in actiuni.
MANASAH = al mintii
MANEH = al cristalului
MANOJAVITVAM = iuteala mintii
MANOMAYA KOSHA = corpul mental
MANTRA(S) =
MATRA = numai
MATRASYA = numai
MATRAT = singur
MAYA =
MITHYA = fals, iluzoriu
MOHA = confuzie
MOODHA = stadiul de trezire a lui KUNDALINI in care acesta apartine
doar lui MULADHARA CHAKRA; Genereaza o stare predominanta a mintii
in care predomina TAMAS GUNA
MULA BANDHA = tehnica yoghina secreta in care se contracta ferm
pentru o perioada cit mai mare de timp zona perineului. Ea face sa
se uneasca si sa fie sublimata cu usurinta APANA in PRANA; trezeste
energia colosala KUNDALINI, intretine si stimuleaza in mod armonios
focul subtil launtric, face sa se diminueze urina si fecalele
deoarece amorseaza procese de transmutatie biologica prin care
acestea devin energie care poate fi apoi sublimata in mod armonios
in sferele superioare ale fiintei yoghinului.
MOSHA = a elibera, a scapa
MRIDU = slab
MUDITA = bucurie
MUDRA = gest de punere in REZONANTA, sau atitudine, ce se
realizeaza cu anumite zone ale corpului, organe sau chiar cu
miinile, pentru a facilita trezirea, amplificarea si realizarea
anumitor stari launtrice binefacatoare, psihice, mentale sau
spirituale, anticipind astfel manifestarea acestora si contribuind
la stabilirea unei comuniuni intre fiinta umana si anumite nivele
subtile din MACROCOSMOS.
MUKTA = eliberat spiritual (MUKTI = eliberare spirituala. Acest
cuvint sanscrit este un sinonim pentru MOKSHA. Markandeya-Purana
(XXXIX. 1) defineste acest termen ca fiind operatia (VIYOGA) de
accelerare a evolutiei spirituale care face posibila inaltarea de
la starea de ignoranta pina la zorii adevaratei intelepciuni,
JNANA.
Eliberarea spirituala determina identificarea si identitatea
fiintei (AIKYA) cu Absolutul si non-identificarea cu constituentii
primari (GUNAS) ai Naturii. In conformitate cu textul lui Shiva-
Purana (IV. 41.3) exista patru tipuri sau grade distincte de
asemenea eliberare: SALOKYA-MUKTI – este eliberarea spirituala
atinsa prin faptul de a locui in acelasi spatiu (LOKA) cu Dumnezeu;
SAMNIDHYA-MUKTI – este eliberarea spirituala prin apropierea de
Dumnezeu; SARUPYA-MUKTI – este eliberarea spirituala prin asumarea
aceleiasi existente ca si cea a lui Dumnezeu; SAYUJYA-MUKTI – este
eliberarea spirituala in care suntem perfect uniti cu Dumnezeu,
fara ca prin aceasta sa disparem topiti in EL sau, cu alte cuvinte,
sa ne pierdem constiinta existentei extatice ca Sine Suprem (ATMAN)
divin si nemuritor.
MULAH = radacina
MULADHARA CHAKRA =
MURDHA = crestetul capului

MAHASAMADHI = suprema forma de totala identificare extatica cu
Supremul Absolut (DUMNEZEU); este ultima treapta (cea mai inalta)
a desavirsirii evolutiei constiintei, care implica insa totala sau
completa desprindere a constiintei yoghinului de structurile
inferioare (deci, fizic vorbind, angreneaza moartea, care este la
el, spre deosebire de celelalte fiinte umane, pe deplin
constientizata, fiind traita LUCID ca o trecere catre un alt plan,
superior, SUPREM, DIVIN, de constiinta). Toti marii yoghini si
fiintele umane pe deplin eliberate spiritual, parasesc planul fizic
(atunci cind considera aceasta oportun DAR NUMAI odata cu
incheierea deplina a misiunii lor spirituale, divine) prin
MAHASAMADHI.

MAHAYANA = Literal „marele vehicul”. Una din cele doua mari
ramuri ale budismului, cealalta fiind HINAYANA (micul vehicul).
MAHAYANA, care si-a facut aparitia in secolul I i.e.n. se
autodefineste „marele vehicul spiritual”, deoarece ea deschide
calea eliberarii pentru un mare numar de oameni, datorita
diversitatii si complexitatii sale; ea vizeaza eliberarea tuturor
oamenilor, depasind ideea de eliberare individuala.
HINAYANA si MAHAYANA se bazeaza amindoua pe doctrina
fundamentala a lui BUDDHA SHAKYAMUNI; ele se disting pentru ca pun
in mod special accentul pe un aspect sau altul al acestei doctrine.
In timp ce in HINAYANA se cauta obtinerea eliberarii individuale,
adeptul MAHAYANA-ei nu aspira la Iluminare Spirituala decit pentru
a putea sa se daruiasca apoi pentru binele si evolutia spirituala
a celorlalte fiinte. Aceasta atitudine este incarnata prin
BODHISATTVA, personaj ideal a carui virtute principala este
compasiunea perfecta (KARUNA).
MAHAYANA provine din scolile HINAYANA MAHASANGHIKA si
SARVASTIVADA din doctrina carora a preluat elemente importante.
Ideea proprie scolii MAHAYANA, a caracterului transcendent, divin
al lui BUDDHA, provine de la MAHASANGHIKA si la fel si idealul de
BODHISATTVA si conceptul de Vacuitate beatifica (SHUNYATA). La
adeptii scolii SARVASTIVADA gasim premizele invataturii TRIKAYA. In
comparatie cu HINAYANA, MAHAYANA acorda o mai mica importanta
vietii spirituale: spre deosebire de vechea doctrina budista, ea
considera ca si laicii pot ajunge prin efort adecvat, perseverent,
in NIRVANA, gratie ajutorului activ al BUDDHA-ilor si BODHISATTVA-
ilor. In aceasta noua forma de BUDISM, NIRVANA nu inseamna numai
eliberarea de constringerile lui SAMSARA, ci de asemenea priza de
constiinta care face cu putinta propria eliberare sau mintuire
interioara si unitatea fiintei prin fuziunea constienta cu
Absolutul. Acest Principiu al lui BUDDHA, intrinsec oricarei fiinte
umane si prezent in stare latenta in om, devine mai important decit
BUDDHA insusi vazut ca personaj istoric.
MAHAYANA s-a divizat actualmente intr-o serie de scoli
diferite care, pornind din India s-au extins in Tibet, China,
Coreea si Japonia. Pe pamintul indian s-au dezvoltat scolile
MADHYAMIKA fondata de NAGARJUNA si YOGACHARA fondata de ASANGA. In
paralel cu dezvoltarea Tantrismului in hinduism, a aparut in budism
o alta ramura a acestuia, de inspiratie magica, VAJRAYANA, care mai
exista inca in zilele noastre in BUDISMUL Tibetan. Printre
principalele scoli MAHAYANA din China, cele mai cunoscute sunt
Scolile de CH’AN (ZEN), HUA-YEN, T’IEN-T’AI si scoala Pamintului
subtil pur care s-a prelungit in anumite cazuri pina in Japonia
(KEGON, TENDAI, AMIDISM). Ideile din MAHAYANA sunt consemnate in
SUTRA-ele din MAHAYANA si in SHASTRA-uri dintre care unele fac
parte din textele cele mai profunde ale budismului.

MAHESVARA = Literal „marele ISHVARA”. Nume atribuit uneori lui
SHIVA.
3. MANIPURA CHAKRA – centrul situat de-a lungul canalului SUSHUMNA,
in zona ombilicului la 2 degete dedesubt. Corespondenta sa fizica
este plexul solar; el guverneaza ficatul, stomacul, etc. 10 NADI-
uri sau petale de lotus (spite energetice) emana din aceasta CHAKRA
a carei forma simbolica este triunghiul cu virful in sus de culoare
rosie, MANTRA fundamentala ce ii corespunde este (BIJA) RAM,
animalul sau simbolic este berbecul si divinitatile cu care se
poate lua legatura prin el sunt SHIVA RUDRA si o SHAKTI a sa
LAKINI. Yoghinul care se concentreaza intens si mediteaza profund
asupra acestei CHAKRA obtine puterea numita SATALA SIDDHI si
dobindeste capacitatea de a descoperi comori ascunse. El „nu va fi
atins de nici o boala. El nu se teme absolut deloc de foc. Chiar
daca sta in foc, el ramine neatins si in viata si niciodata nu are
nici o teama de moarte; vointa si puterea sa sunt uluitoare.”
(SIVANANDA)

MANOMAYA KOSHA = cea de-a treia dintre cele cinci teci (KOSHA)
ale fiintei care inconjoara Sinele Absolut sau Eul Nemuritor
(ATMAN). Ea este considerata a fi teaca gindirii in si prin care se
manifesta energiile subtile mentale. Aceasta structura primeste si
inmagazineaza toate impresiile si senzatiile inregistrate de
simturi.
PREZENTAREA GENERALA A METODEI
Metoda pe care o vom descrie este foarte simpla (fiind cu
usurinta abordabila de catre orice fiinta umana normala) si a fost
redescoperita de catre occidentalul LESER LASARIO, un savant
austriac care a studiat cu multa atentie MANTRA YOGA si a
structurat gradat, dupa aproape 30 de ani de experienta, un sistem
unic in lume care confera acelora dispusi sa-l aplice, multiple
efecte binefacatoare launtrice corelate, de natura fizica
(somatice, fiziologice), psihica si mentala.
Sistemul sau este totodata terapeutic, perfect natural si in
intregime lipsit de fenomene nocive. In plus, el nu are nici un fel
de contraindicatii. Sistemul lui LESER LASARIO se aplica cu succes
chiar si astazi, mai ales ca modalitate naturala de ameliorare si
vindecare in anumite boli, chiar grave, in special atunci cind
toate celelalte mijloace de care dispune actualmente medicina sunt
inoperante (lipsite de efecte).
Metoda lui LESER LASARIO este extrem de simpla si implica,
printre altele, utilizarea perseverenta a respiratiei yoghine
complete (pentru cei care nu practica YOGA, va fi suficienta o
respiratie cit mai ampla si profunda, care exclude orice fortare),
asociata, in momentul EXPIRATIEI, cu pronuntarea (emisia cit mai
lunga, transfiguratoare a) anumitor sunete vocale. Aceasta tehnica,
realizata in mod perseverent, face sa apara destul de repede efecte
benefice foarte puternice in mod evident diferite, in functie de
sunetul vocalic cu care operam atunci. In cazul in care exersam
aceasta tehnica corelata cu respiratia yoghina completa, pe linga
faptul ca inspiram constient mai mult oxigen, totodata acumulam in
fiinta noastra mai multa energie subtila vitala PRANA.
Aceasta tehnica simpla, simultan asociata cu anumite trairi
launtrice transfiguratoare, antreneaza multiple reactii
binefacatoare, regeneratoare, curative la nivelul sistemului nervos
simpatic care controleaza nu numai circulatia sanguina ci
coordoneaza, de asemenea, functionarea armonioasa a glandelor
endocrine si a organelor vitale, datorita energizarii binefacatoare
si a activarii globale a centrilor subtili de forta ai fiintei
(CHAKRAS), prin intermediul energiilor subtile benefice aduse
(canalizate) in fiinta prin emisia mentala (insotita de LAYA YOGA)
sau sonora a unei anumite VOCALE (utilizata in aceasta tehnica in
calitatea sa de MANTRA).
Binecunoscutul savant occidental MAX MULLER, care a studiat cu
multa atentie sistemul YOGA, a scris urmatoarele cuvinte in
lucrarea sa „CELE SASE SISTEME ALE FILOSOFIEI INDIENE”: „Totdeauna
trebuie sa ne ferim sa respingem ca fiind absurd ceea ce, datorita
limitelor noastre mentale, nu putem intelege de prima data. Acum
pot marturisi ca multe dintre practicile traditionale (YOGA) care
imi apareau, datorita privirii mele superficiale, ca fiind in
totalitate lipsite de sens, ba chiar absurde, mi s-au revelat ceva
mai tirziu, dupa ce m-am gindit mai adinc la ele, ca incluzind in
mod evident o semnificatie infinit mai profunda decit aceea la care
m-as fi putut astepta”.
Printre toate formele autentice de YOGA, exista fara indoiala
una care, in Occident cel putin, este surprinzator de mult
subestimata si minimalizata, datorita neintelegerii ei APROAPE
COMPLETE si a misterului adinc in care NU INTTMPLATOR este mai
mereu invaluita – aceasta este MANTRA YOGA.
SIR JOHN WOODROOFFE, mult mai bine cunoscut sub pseudonimul
ARTHUR AVALON, consacra sistemului MANTRA YOGA, in celebra sa
lucrare de referinta (care si-a dobindit in decursul timpului, o
binemeritata autoritate, atit in India cit si in Occident),
„Puterea sarpelui”, un intreg capitol acestei forme foarte secrete
de YOGA. El afirma acolo, printre altele, ca: „Poate ca nu exista
nici un subiect in aproape toate textele traditionale indiene
(SHASTRA), care sa fie atit de putin inteles si plin de nepatrunse
TAINE ca acela al MANTRAS-urilor. Subiectul acesta (al MANTRAS-
urilor) este totusi atit de important in TANTRA SHASTRA (traditia
intelepciunii orientale), incit un alt nume care i s-a dat acesteia
este acela de MANTRA-SHASTRA. Stiinta secreta a MANTRAS-urilor,
indiferent daca poate sau nu poate sa fie bine fundamentata, cu
toate acestea, chiar si in aceasta situatie din urma, ea nu este si
nu poate fi o absurditate, asa cum este presupusa de unii
necunoscatori sau semidocti. Cei care sunt de aceasta parere, pot
uneori sa faca o exceptie in ceea ce priveste MANTRAS-urile care
(in realitate nu sunt deloc MANTRAS ci) sunt de fapt niste
rugaciuni si a caror semnificatie clara ei o inteleg, pentru ca ei
stiu cu totii ce este in realitate o rugaciune. Dar, dincolo de
aceasta, o asemenea apreciere superficiala, puerila si pripita
arata o totala lipsa de intelegere”.
De fapt, gratie initierii secrete primite, noi stim la ora
actuala ca, in realitate, MANTRA este o reprezentare SONOR
ANALOGICA de punere si mentinere in stare de inefabila REZONANTA
subtila cu o anumita forta sau energie din MACROCOSMOS. Altfel
spus, MANTRA este prefigurarea acelei puteri subtile, enigmatice
din MACROCOSMOS sub forma sunetului. Puterea nesfirsit creatoare a
energiilor subtile binefacatoare ale gindirii este admisa astazi
din ce in ce mai mult in Occident. Aceasta cunoastere straveche a
fost pastrata secreta in India, constituind baza practicilor YOGA
si MANTRA. Chiar si astazi, multe aspecte in YOGA si MANTRA sunt
mentinute deloc intimplator strict secrete, mai ales pentru a
preveni utilizarea lor abuziva sau MALEFICA, in cazul MANTRAS-
urilor care fac posibila rezonanta cu energii subtile RELE.
Ceea ce nu a fost aproape deloc inteles in Occident, este
forma particulara pe care o ia stiinta ideilor-forta in MANTRA
VIDYA (stiinta MANTRAS-urilor). Pentru yoghini, gindirea este o
forta uriasa care este la fel de reala si de obiectiva intocmai
precum obiectele si fiintele asa-zis exterioare. Radacina sanscrita
„MAN”, care semnifica „gindire” (puterea sau capacitatea de a
gindi), este totodata radacina cuvintului „om” (MANU in limba
sanscrita), care este privit adeseori in Orient ca fiind singurul
ginditor dintre toate fapturile lumii fizice.
Esenta secreta a acestei doctrine (MANTRA VIDYA) este
concentrarea ferma si neintrerupa a gindirii noastre si a vointei
asupra sunetului MANTRA-ei corect si armonios EMIS MENTAL, care
genereaza atunci FULGERATOR intrarea in profunda comuniune si
rezonanta (LAYA YOGA) cu FOCARUL DE PUTERE sau SFERA RESPECTIVA DE
FORTA din MACROCOSMOS, pe care respectiva MANTRA o evoca prin
sunetele sale componente.
IN CE CONSTA DE FAPT MANTRA YOGA?
MANTRAS-urile au fost revelate prin perceptie spirituala
directa de stravechii intelepti clarvazatori (RISHIS) care
ajunsesera sa cunoasca pe deplin si in profunzime secretele puterii
evocatoare a sunetelor, ca instrument de intrare in rezonanta cu
anumite straturi ascunse sau sfere subtile de putere ce exista in
MACROCOSMOS. Ele sunt formate din silabe simbolice, care reproduc
in mod aproximativ REALITATEA si manifestarea subtil sonora
(perceputa in mod spiritual) a unor anumite energii ascunse din
MACROCOSMOS, facind posibil REZONANTA cu ele.
Efectele pe care le genereaza, gratie REZONANTEI, aceste
MANTRAS, cit si realitatile invizibile sau sferele de forta cu care
ele ne pun instantaneu in legatura, sunt precis indicate in
tratatele secrete MANTRA SHASTRA. In aproape toate lucrarile
yoghine de specialitate, sunt cel mai adesea puse in prim-plan mai
ales efectele vitale, psihice si mentale ale MANTRAS-urilor. Fara
a cauta sa minimalizam citusi de putin aceste efecte, vom urmari in
continuare sa aratam cit mai explicit si mai aproape de nivelul
nostru actual de intelegere, modul in care MANTRAS-urile actioneaza
atit asupra nivelului fizic, cit si asupra celui psihic si mental.
Practica lui MANTRA YOGA implica, dupa cum stim (la modul
esential) sa EMITEM (profund concentrati si cit mai interiorizati)
sonor (audibil) sau numai mental (in gind), o anumita MANTRA
(scurta) de un numar cit mai mare de ori. Aici trebuie sa
specificam ca, in lumina celor aratate mai sus, nu pot fi
considerate niciodata MANTRAS cuvintele sau uneori chiar anumite
fraze „sacre” (care, datorita rezonantei JOASE cu anumite aspecte
din subconstientul colectiv si nu din MACROCOSMOS, sunt mai mult
sau mai putin considerate ca fiind pline de eficienta spirituala).
Datorita faptului ca, in ceea ce priveste MANTRA YOGA, s-a
urmarit si se urmareste sa se pastreze anumite secrete, Maestrii
moderni ai Orientului, care s-au adresat Occidentului, nu au facut
aproape deloc efortul de a ne invata sa-l apreciem la adevarata sa
valoare pentru a ajunge sa-l reabilitam si sa-l adaptam cerintelor
si aspiratiilor noastre actuale. Aceasta se datoreste faptului ca
foarte multi dintre ei considera MANTRA YOGA drept o forma foarte
secreta de YOGA, destinata fiintelor umane deosebit de evoluate,
carora HATHA YOGA si RAJA YOGA le-au pregatit suficient de bine
fiinta, purificind-o.
Datorita ignorantei sale complete cu privire la realitatea
obiectiva a MANTRAS-urilor si la utilitatea rostirii lor, cel mai
adesea occidentalul are tendinta sa zimbeasca ironic si plin de
„superioritate” la vederea unui indian stind cu ochii inchisi intr-
o postura de meditatie YOGA, in timp ce emite sonor, periodic,
anumite sunete care, cel mai adesea, pentru el sunt lipsite de
semnificatie sau de un sens formal. Sa nu uitam si daca cu adevarat
urmarim sa intelegem cit mai adinc aceste aspecte, sa meditam
asupra cuvintelor marelui orientalist si erudit MAX MULLER pe care
l-am citat anterior.
De mii de ani, yoghinii atribuie in unanimitate extraordinare
puteri curative si revitalizante, cu ecouri complexe atit in plan
fiziologic cit si subtil (vitale, psihice si mentale), MANTRA-ei
fundamentale AUM, care a fost indicata din timpuri imemoriale ca
fiind sunetul subtil primordial sau TONICA MACROCOSMOSULUI
(manifestarea permanenta a Logosului creator), PRANAVA. Uluitor mai
ales pentru cel inzestrat cu intuitie si inteligenta este faptul
(deloc intimplator) ca acest sunet esential exista in multe alte
traditii spirituale, sub forme usor diferite, cum ar fi: AMIN,
AMAN, AMON etc. Uneori, aceasta PRANAVA fundamentala (AUM) era
insotita de inca 6 BIJA MANTRAS (sunete subtile distincte,
considerate fiecare o MANTRA, numite SEMINTE): HRAM, HRIM, HRUM,
HRAIM, HRAUM si HRAH.
In anumite tratate yoghine secrete se spune ca repetarea cu
voce tare (sau emisia mentala insotita de intrarea in starea de
LAYA YOGA) a fiecarei BIJA MANTRA (dintre cele 7 BIJA MANTRAS) in
parte, timp de minim 10 minute, constituie asa-numitul ANTRENAMENT
YOGHIN secret cu cele 7 BIJA MANTRAS. Marii yoghini ai Orientului
au marturisit ca repetarea distincta, interiorizata si cu voce tare
(cite 10 minute, pe rind, a fiecarei BIJA MANTRA dintre cele care
sunt indicate mai sus) a acestor 7 silabe sonore secrete,
actioneaza profund atit asupra vehiculelor subtile ale fiintei cit
si asupra organelor fizice interne, unde face sa apara fenomene
ample de regenerare si energizare, care sunt remarcate in special
la nivelul inimii, stomacului si creierului.
In timp ce ateul sceptic este inclinat sa nu vada aici decit
o superstitie primitiva sau cel mult doar o forma banala de
autosugestie (asa cum considera pripit ignorantii cind, in urma
realizarii tehnicilor YOGA, apar efecte minunate), crestinul
dogmatic ezita sa abordeze aceasta cale de teama de a nu se
indeparta cumva de religia sa prin „convertirea” la „rituri” pe
care el le considera pagine, eretice sau chiar diavolesti.
In aceasta directie, initiatul ARTHUR AVALON spune: „Nu este
nimic aprioric sacru sau paranormal intr-o MANTRA. MANTRA emisa
mental corect ne pune doar in legatura cu o anumita forta subtila
care pentru noi este identica si neutra (MANTRASHAKTI); ea se
preteaza totdeauna impartial, intocmai ca si curentul electric
transformat si adaptat, de exemplu, pentru o anumita utilizare”.
MANTRA YOGA se bazeaza permanent pe fenomene complexe si profunde
de rezonanta interioara insotite de efectele putin cunoscute care
sunt cu, toate acestea, incontestabile si puternice.
In cazul operarii cu MANTRAS-uri rostite cu voce tare, aceste
efecte profunde sunt generate datorita energiilor subtile angrenate
prin rezonanta de vibratiile vocale care vor actiona atit asupra
organismului cit si asupra psihicului si a mentalului. In cursul
teoretic care se refera la cea de-a doua Mare Putere Cosmica, TARA,
au fost descrise aproape in intregime efectele subtile si
spirituale care apar in fiinta noastra prin emisia cu o maxima
concentrare mentala si interiorizare a MANTRA-ei AUM, fiind
totodata revelate simbolismul traditional si semnificatiile
ezoterice ale acesteia.
Inainte de a aborda in extenso aceasta lectie, este necesar
sa-l citam pe LESER LASARIO (descoperitorul acestei metode) care
este un savant austriac ce si-a consacrat peste 30 de ani din viata
experimentarii atente ale efectelor fiziologice si subtile ale
vocii umane. Sa vedem deci, cum a descoperit el proprietatile
binefacatoare uimitoare ale vibratiilor sonore VOCALE emise de
vocea umana asupra corpului fizic, psihicului si mentalului. LESER
LASARIO era foarte grav bolnav si aproape ca fusese condamnat de
medicina clasica. In cazul sau, intocmai ca si in acela al
faimosului KNEIPP (tuberculos incurabil care a descoperit virtutile
curative extraordinare ale „banalei” ape reci), vocea intuitiei a
fost ascultata si aceasta i-a condus in final pe amindoi, pe cai
diferite, catre vindecare.
Redam in continuare confesiunea lui LESER LASARIO: „Eu mi-am
regasit pina la urma din nou sanatatea numai cu ajutorul suflului
respirator si prin emisia prelungita a sunetelor vocale; acest
remediu este, consider eu, la indemina oricui. M-am nascut la
Viena. Inca din frageda copilarie am avut o sanatate foarte subreda
si, in plus, la mine exista tendinta de a fi extrem de studios;
aceasta pasiune a mea pentru studiu nu ar fi fost nimic rau in sine
daca nu ar fi antrenat totodata grave inconveniente pentru
sanatatea mea. Parintii, care ma iubeau foarte mult, priveau toate
acestea ca pe o virtute si, de aceea, mi-au pus la dispozitie un
mare numar de carti. Acest fapt a sfirsit insa prin a-mi ruina
sanatatea (aici trebuie sa marturisesc ca eu deja aveam o
vitalitate foarte precara, care nu a putut aproape deloc sa-mi
sustina intensul meu efort intelectual), astfel ca, in scurt timp,
am ajuns o epava umana, din punctul de vedere al vitalitatii si al
sanatatii. De atunci si pina la virsta de 18 ani, marturisesc ca am
fost tot timpul bolnav. Cam pe la aceasta virsta, afectiunile de
care sufeream mai mereu au inceput sa se agraveze la mine,
prezentind forma agonizanta a unui cumplit reumatism articular.
Doctorii renumiti pe care i-am consultat mi-au catalogat cazul ca
fiind total lipsit de speranta unei vindecari si, inca de atunci,
suferind zi si noapte dureri ingrozitoare, m-am simtit mereu
abandonat, pina in ziua in care am descoperit existenta Suflului
Vital asociat cu emisia prelungita a anumitor sunete vocale. Mi-am
dat astfel seama, gradat, ca aici nu era deloc vorba nici de o
expresie desarta, nici de o sterila abstractie metafizica, ci numai

de o realitate vie si datatoare de putere spre care anterior eu
aspiram inconstient.

MARA = Literal „distrugatoarea, omoritoarea”. Incarnare a
fortelor subtile ale mortii in budism, MARA simbolizeaza de
asemenea, pasiunile tiranice care inlantuie omul, cit si tot ceea
ce impiedica aparitia radacinilor si cristalizarea fundamentelor
esentiale (KUSHALA) sau progresul spiritual pe calea Iluminarii
Spirituale. MARA este stapina celui de-al saselea cer (lume subtila
inferioara) al sferei dorintei (vezi TRILOKA DEVA). Este
reprezentata adesea avind o suta de brate si fiind urcata pe un
elefant. Legenda spune ca BUDDHA SHAKYAMUNI a suportat asalturile
lui MARA atunci cind cauta sa atinga Iluminarea. MARA incerca sa-l
impiedice sa arate oamenilor drumul care i-ar fi eliberat de
suferinta. Ea i-a trimis mai intii armatele sale de demoni, dar
BUDDHA nu s-a temut. MARA s-a grabit apoi sa-i trimita pe cele mai
frumoase din fiicele sale pentru a-l seduce pe SHAKYAMUNI sa-si
piarda controlul potentialului creator, dar BUDDHA a facut dragoste
cu ele fara sa piarda saminta si in final acestea s-au transformat
sub privirea plina de intelepciune si detasare a lui BUDDHA in
creaturi hidoase. Dupa acest nou esec, MARA s-a considerat
definitiv invinsa.

MAYAVADIN = Adept al teoriei MAYAVADA din ADVAITA-VEDANTA,
conform careia lumea (MACROCOSMOSUL) nu este altceva decit MAYA, in
sensul de iluzie efemera, rod al imaginatiei individuale a
Creatorului.

MELANCOLIE = Termen care in acceptiunea grecilor antici
desemna „bila neagra”, fiind pentru prima data pomenit in lucrarile
lui HIPOCRATE care folosea adjectivul melancolic pentru desemnarea
unui tip de temperament caracterizat prin nesociabilitate,
emotivitate, pesimism si orgoliu, expresie a relatiei cu sistemul
umoral reprezentat de secretia biliara. De asemenea, termenul a mai
fost folosit, in aceeasi perioada, cu semnificatia de „bolnav
mintal” sau „nebun”, sens in care l-a utilizat si ARISTOTEL.
In conceptia yoghina, melancolia pune in evidenta o stare
predominanta de receptivitate (YIN (-)) care predispune fiinta
umana (datorita diminuarii activitatii armonioase a centrului
mental de comanda AJNA CHAKRA) la fenomene de rezonanta, mai mult
sau mai putin periodice, cu energii subtile rele din anumite sfere
de manifestare din MACROCOSMOS, care corespund unor infernuri sau
sfere intermediare tip „PURGATORIU”.
Ca tablou clinic distinct, fundamentat psihopatologic si
nosologic, avind drept element central scaderea tonusului
dispozitional in diferite grade si, corespunzator, scaderea
activitatii psihomotorii, melancolia este descrisa ca avind uneori
evolutie periodica.
GALEN (130 – 201 e.n.) crede ca boala se datoreaza varsarii
bilei negre in creier, explicindu-si in acest fel asocierea
semnelor psihice cu cele somatice si alaturind-o hipocondriei.
In concluzie, putem spune ca melancolia este o stare de
rezonanta malefica ce determina printre altele o depresiune
psihomorala si o tristete permanenta inspirata adeseori de pesimism
si insotita de un complex de culpabilitate aberant si complet
nefundamentat. Dincolo de o anumita limita, ea devine patologica,
datorita rezonantelor subtile cu energii perturbatoare din
MACROCOSMOS si se inscrie ca un simptom alternativ in psihoza
maniacodepresiva. Melancolia inseamna totodata si o anxietate
depresiva.
A doua antena importanta in horoscopul individual este
constelatia aflata la zenit, pe verticala locului de nastere, exact
deasupra capului noului nascut. Pozitia respectiva se numeste
MIJLOCUL CERULUI (fig.2). Ea da indicatii asupra destinului social
al individului.1. MULADHARA CHAKRA – centrul situat la baza lui
SUSHUMNA, intre radacina organelor sexuale si anus. Atit timp cit
MULADHARA CHAKRA este in stare potentiala sau de adormire, energia
KUNDALINI se odihneste aici; ea este reprezentata printr-un sarpe
incolacit in jurul lui insusi (din aceasta cauza uneori se vorbeste
de energia sarpelui); ea confera trezirea puterilor paranormale si
asigura energie tuturor celorlalte CHAKRA-e. Din acest centru
izvorasc patru NADI care corespund cu cele patru petale ale sale.
Forma simbolica a acestei CHAKRA este patratul, culoarea sa subtila
este galben-portocaliu (ARGILOS), MANTRA fundamentala ce ii
corespunde (BIJA) este LAM, animalul sau simbolic este elefantul cu
sapte trompe, divinitatile cu care se poate lua legatura prin el
sunt BRAHMA si DAKINI, o SHAKTI a lui BRAHMA.
Yoghinul perseverent care, prin efortul sau spiritual, a
patruns plenar in starea de constiinta specifica lui MULADHARA
CHAKRA, reuseste sa invinga cu cea mai mare usurinta atasamentul
sau terestru (PRITHIVI TATTVA) si, dobindind un curaj extraordinar,
el nu se mai teme niciodata de moartea fizica. Prin concentrare si
meditatie asupra acestei CHAKRA, el „obtine cunoasterea lui
KUNDALINI si a mijloacelor secrete de a-l trezi. Odata plenar
trezit KUNDALINI, yoghinul obtine puterea levitatiei (DARDURI
SIDDHI). El poate controla perfect suflurile subtile (VAYU),
mentalul si lichidul seminal (barbatii) sau secretiile menstruale
(femeile). Energia sa (PRANA) intra in BRAHMA NADI din mijloc. Cind
KUNDALINI este ridicat si mentinut suficient de mult timp in AJNA
CHAKRA toate pacatele yoghinului (KARMA negativa chiar din alte
existente) sunt rapid arse. El obtine cunoasterea trecutului,
prezentului si viitorului. El se bucura plenar de o fericire
inerenta, naturala (SAHAJA ANANDA)”. (SIVANANDA)

MUTATIE = in genetica MUTATIA este un fenomen generat de o
stare foarte puternica si suficient de constanta de REZONANTA cu o
anumita energie subtila din MACROCOSMOS, gratie caruia o gena
plasata intr-un anumitv loc pe cromozom se transforma intr-o ALELA
(forma diferita a unei gene care, datorita proceselor specifice de
rezonanta cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS pe care le
intermediaza atunci cind exista, determina dupa aceea o trasatura
diferita a unui caracter). In natura exista intotdeauna o saturatie
cu mutatii. Ele sunt prezente si apar mereu la plante, bacterii,
ciuperci, animale, inclusiv la om. In populatiile umane, mutatiile
afecteaza insusiri morfologice, fiziologice, psihice sau mentale.
De exemplu, gena determinanta a hemofiliei a aparut si apare prin
mutatie.
Baza citologica a mutatiei consta in schimbarea unei gene
dintr-un singur locus. Mutatii – afectind mai multe gene – apar si
prin remanieri cromozomiale: duplicarea genelor sau dedublarea unei
gene dintr-un locus; inversie sau schimbarea ordinii genelor in
cromozomi; deletie sau distrugerea unei gene dintr-un locus;
translocatie.
Baza moleculara a mutatiei de gena consta in alterarea deloc
intimplatoare a ordinii unei perechi de nucleotide in catenele de
ADN, subunitatea corespunzatoare la gena fiind numita muton. Rolul
mutatiei in evolutie se limiteaza la „producerea noului” care insa
nu e capabil de a iesi pe arena evolutiva decit sub actiunea
factorilor evolutiei. Mutatia este materialul evolutiei.

MANIFESTARE = Actiune de a face sa se manifeste ceva anume,
forma prin care se manifesta ceva anume: MANIFESTARILE lui
Dumnezeu, MANIFESTARILE energiilor subtile ale gindirii prin
intermediul efectelor pe care acestea, mai devreme sau mai
tirziu, le produc si pot fi constientizate sau remarcate in mod
obiectiv. Actiune de a (se) manifesta si rezultatul ei.
Exteriorizare (prin vorbe, fapte, energii subtile, actiuni) a
gindurilor, sentimentelor, personalitatii cuiva. MANIFESTARE =
actiune, fapt prin care cineva sau ceva isi manifesta existenta,
activitatea; prin extensie = realizare, infaptuire. MANIFESTAT
(de la cuvintul latin MANIFESTUS = pe care il putem apuca cu
mina) = facut sa devina palpabil sau sesizabil prin stralucirea
sa, in intregime clar: „Sufletul sau … a vazut lumina
MANIFESTATA in intregime”. Prin extensie, vorbind despre lucruri
= care este ca si palpabil, care este evident, notoriu.

MANTRA sau MANTRAM = expresie onomatopeica a unor anumite
aspecte esentiale ale unei Puteri Cosmice sau ale anumitor forte
subtile cosmice actionind impreuna in mod distinct. In scolile
secrete ale Orientului se practica emisia mentala a unei MANTRA
pentru a ne pune la unison si a fuziona cu manifestarea sa
subtila obiectiva. Prin practica perseverenta, aceasta conduce
gradat la o forma de meditatie. MANTRA-ele joaca un rol special,
fiind veritabile suporturi prin care ne incarcam cu diferite
energii subtile, in multe cazuri ele avind totodata rolul de
protectori ai fiintei care le utilizeaza. Prin utilizarea unei
anumite MANTRA-e benefice rezulta o transformare gradata
concomitenta, resimtita la nivelul corpului, psihicului si
mintii. MANTRA are de asemenea un rol important in elevarea
accelerata a vibratiei dominante a fiintei, provocind spontan
sublimarea feluritelor energii joase dominante, acest proces
fiind catalizat de emisia mentala a acesteia.
In cazul consonantei telepatice cu una dintre cele 10 Mari
Puteri Cosmice, yoghinii avansati realizeaza emisia mentala a
MANTRA-ei corespondente simultan cu o vizualizare precisa, clara
si continua a YANTRA-ei respectivei Puteri Cosmice. MANTRA este
considerata din punct de vedere sonor subtil ca nefacind decit
una cu acea Putere Cosmica, Zeu, Zeita sau aspect esential. Orice
MANTRA contine chintesenta energiilor, trairilor si realitatii
specifice a acelei Puteri Cosmice (Zeu, Zeita etc.). Yoghinul
initiat trebuie sa pastreze strict secreta orice MANTRA in care
este initiat. Emisia acesteia trebuie insotita launtric de o
stare de transfigurare, sacralitate si aspiratie de a fuziona
plenar cu esenta subtila obiectiva pe care MANTRA o reprezinta.
Divulgarea unei MANTRA, indiferent cui, atrage dupa sine
descarcarea divulgatorului, anulind disponibilitatea acestuia de
a intra in legatura inefabila cu respectiva Putere Cosmica
Infinita.
Practica regulata zilnica a emisiei unei MANTRA purifica
gindirea, accelereaza progresul spiritual si conduce la aparitia
anumitor puteri paranormale care reproduc in respectiva fiinta
capacitatile corespondente extraordinare ale respectivei Puteri
Cosmice. In fazele cele mai avansate, emisia MANTRA-ei conduce la
descoperirea plenara a Constiintei Divine si la realizarea lui
Dumnezeu.
In utilizarea unei MANTRA, cele mai puternice si mai rapide
efecte survin in cazul unei recitari sau emisii interioare-mute a
sunetului, aceasta conducind cu usurinta la o instantanee
consonanta cu sfera de forta a Puterii Cosmice pe care respectiva
MANTRA o reprezinta.

MEDITATIE = vezi DHYANA.

MENTALITATE = mod de organizare a activitatii intelectuale
considerata din punct de vedere al structurilor logice si al
valorilor afective directoare, cum sunt convingerile si
credintele. Mentalitatea mijloceste orientarea specifica in
ambianta cosmica si intelegerea sau interpretarea evenimentelor.
Fiind relativ stabila, este caracteristica pentru subiectul
individual sau colectivitati, prezentindu-se ca un sistem de
atitudini afectiv-cognitive care genereaza, atit timp cit
respectiva mentalitate ramine NESCHIMBATA, procese de rezonanta
cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS care corespund
MENTALITATII IN CAUZA. Este dependenta de asimilarea modelelor
culturale spirituale si de experienta personala de viata.
In concluzie, mentalitatea este un tip de orientare mentala
predominanta si de comportament caracteristic unui anumit grup
social, unei anumite culturi sau epoci istorice, manifestindu-se
ca ansamblu structural (de opinii, prejudecati, credinte,
superstitii, habitudini intelectuale si etice). Studiul
mentalitatilor, elaborat din perspective foarte variate de
psihologi, etnologi, filosofi ai culturii etc., a definit pina in
prezent citeva forme generale de mentalitate colectiva:
mentalitatea arhaica sau primitiva, mentalitatea populara sau
traditionala si mentalitatea moderna, stiintifica. Majoritatea
concluziilor converg spre ideea ca mentalitatea primitiva (a
populatiilor izolate in zone greu accesibile, avind o cultura
stagnanta, pe o treapta rudimentara de evolutie) opereaza cu
reprezentari si intuitii colective, bogate in imagini simbolice,
integrate intr-o logica concreta, polivalenta.
Unii sustin ca mentalitatea primitiva este o structura
fundamentala si invarianta a mintii omenesti, putind fi regasita
in psihologia omului modern, sub stratul superficial al gindirii
stiintifice. Mentalitatea populara sau traditionala reprezinta o
faza intermediara intre mentalitatea primitiva si cea
stiintifica, fiind caracterizata printr-o structura afectiv-
intelectuala in buna parte desacralizata, laica, implicind,
totusi, inca o forma de gindire concreta, bogata in reprezentari
simbolice si intuitii polisemantice, cu accentuate note de
specificitate etnica.
Intregul raportarii fata de lume (in plan intelectual,
afectiv, atitudinal, axiologic si comportamental) a unui individ
caracterizeaza modul sau de a fi, definindu-i personalitatea in
sinteza mai mult sau mai putin coerenta si originala a
conceptiilor, relatiilor, actiunilor si reactiilor sale. JUNG
considera ca, in cultura occidentala, termenul de mentalitate se
refera la „sufletul individual”, pe cind in culturile orientale
desemneaza „sufletul cosmic”.

MOARTE = Filosofii materialisti neaga faptul ca exista vreun
pincipiu imaterial, cum ar fi sufletul sau spiritul, care
supravietuieste dupa distrugerea corpului fizic. Aceasta viziune
unidimensionala a naturii umane este negata si eliminata cu
vehementa de toate scolile YOGA, incluzind si traditiile
pragmatice ale budismului. De fapt, marii yoghini sunt cu totii
de acord ca este deosebit de important felul in care moare o
fiinta umana. Doar controlul complet al procesului mortii, asa
cum el este realizat printr-o totala constienta atit in timpul
cit si dupa distrugerea corpului fizic, garanteaza o existenta
fericita dupa moarte. Marele ideal este de „a muri” sau, cu ale
cuvinte, de a transcende iluzia egoului inca din timpul vietii,
astfel incit pentru noi moartea sa vina nu ca ceva surprinzator
ci sa fie, analogic vorbind, comparabila cu schimbarea unor
vestminte de care la un moment dat ne dezbracam. Arta si totodata
stiinta ezoterica a mortii constiente este destul de clar
revelata, de exemplu, in stravechea lucrare BHAGAVAD-GITA
(VIII.10.12).
„Acela (practicantul YOGA) care in momentul plecarii (cu
alte cuvinte in clipele mortii) isi directioneaza ferm si cu o
minte puternic focalizata energia vietii (PRANA) catre zona (in
plan subtil ce se afla in mijlocul sprincenelor (AJNA CHAKRA),
fiind cuprins (din plin insufletit) de iubire (BHAKTI) si
benficiind de puterea extraordinara pe care i-o da (asigura)
YOGA, se indreapta ATUNCI fara indoiala, FULGERATOR, catre
spiritul suprem divin (PURUSHA) (DUMNEZEU).
Controlind pe deplin toate portile (DESCHIZATURILE DE ACCES
IN ALTE LUMI) ale fiintei sale, cufundindu-si ferm mintea in
inima, fixind pe deplin forta tainica a vietii in cap (in plan
subtil) si fiind bine focalizat in concentrarea mentala, yoghina
(DHARANA), in timp ce emite mental AUM, MANTRA (sacra)
(semnificind) Absolutul si aducindu-si ATUNCI aminte de Mine (cu
alte cuvinte de DUMNEZEU) – cel care pleaca „astfel” abandonind
corpul fizic (prin asa-zisa MOARTE) merge fara indoiala pe drumul
suprem (care duce catre suprema eliberare)”.
O asemenea fiinta umana care isi paraseste ASTFEL corpul
fizic atunci cind MOARE transcende FULGERATOR legea cauzalitatii
(KARMA) si isi sfirseste PENTRU TOTDEAUNA ciclul nasterilor si
mortilor succesive in LUMEA FIZICA (MATERIALA). Aceasta
invatatura yoghina secreta este confirmata si de anumite
indicatii si mai vechi ce exista de asemenea in BRIHAD-ARANYAKA-
UPANISHAD.
Analizind dintr-un alt punct de vedere MOARTEA putem spune
ca ea este starea oricarui organism dupa ce viata a incetat, fie
in organele vitale (asa-numita „Moarte clinica”), fie in
totalitatea celulelor sale. Din acest punct de vedere, Moartea
clinica este mai curind un „moment”, in timp ce Moartea biologica
a organismului este un proces ce dureaza pina la disparitia
manifestarilor vitale in toate celulele. Pe de alta parte, in
orice organism viu exista continuu o reinnoire a materiei vii,
care include moartea unor celule si nasterea altora. Uneori, in
conditii de boala, accident, interventii chirurgicale etc.,
pierderile de materie vie sunt masive, dar cu toate acestea,
fiinta respectiva poate ramine in viata.
Moartea naturala este asa-zisa Moarte „de batrinete”, sub
actiunea implacabila a timpului, in timp ce Moartea obisnuita
poate avea o serie nesfirsita de alte cauze, datorate
conditionarilor destinice (KARMA-ice) ale fiintei in cauza. Din
punct de vedere termodinamic, Moartea inseamna trecerea
ireversibila la o stare de echilibru cu mediul si o maxima
dezordine a sistemului (maxima entropie). Din punct de vedere
ecologic, moartea este o reintegrare a materiei vii in ciclurile
geochimice si cosmice ale substantei si energiei. Din punct de
vedere filogenetic si evolutionist, Moartea este o conditie
obligatorie a diversificarii vietii si a progresului biologic.
Intuind aceasta realitate, GOETHE scria: „Moartea este lovitura
de maestru a Naturii, prin care ea reuseste sa produca cit mai
multa viata”. In aceasta viziune, mai profunda asupra Mortii,
Moartea naturala si imbatrinirea nu sunt altceva decit un
rezultat al evolutiei vietii, o achizitie utila a acestei
evolutii. Materia vie are in ea o nemurire virtuala, legata de
transmiterea mesajului ereditar de-a lungul generatiilor.
Unii ginditori (ca FREUD, de exemplu) au vorbit chiar si
despre un instinct al Mortii. Din punct de vedere yoghin, Moartea
corpului fizic este produsa prin separarea totala a invelisului
(dublului) bioenergetic sau eteric de corpul fizic, care era
coordonat si animat de acesta. Omul pare sa fie singura fiinta de
pe planeta noastra care stie ca Moartea este inevitabila, dar
aceasta afirmatie trebuie completata si cu cea simetrica: omul
pare sa fie si singura fiinta care stie (este constienta) ca
traieste. Moartea este privita de multe ori, in gindirea
traditionala, ca o umbra care insoteste permanent (si care
trebuie sa fie constientizata ca atare) intreaga noastra
existenta; ea este o experienta generatoare (in cazul celor
suficient de evoluati spiritual) de revelatii transcendente si
iluminatorii. Sensul destinului uman consta astfel in
participarea activa la realizarile si progresul spiritual atit
individual cit si al intregii umanitati, sub semnul aspiratiei de
a trai plenar si permanent, prin totalitate, in universalitatea
Constiintei Divine. De altfel, Moartea nu poate fi gindita
concret, fapt subliniat si de SOCRATE: „cita vreme suntem noi
aici, ea (moartea) nu este, iar cind ea apare, nu mai suntem
noi”.
Cautarea nemuririi spirituale a fost dintotdeauna cea mai
intensa aspiratie a fiintei umane. Astfel, literatura sacra
babiloniana releva credinta ca prin descoperirea unui ritual
adecvat, moartea poate fi invinsa. Cautarea nemuririi in acel
context urmarea in special cautarea si realizarea efectiva a unui
anumit ritual care sa permita anularea limitarilor si
conditionarilor temporale ale constiintei, prin punerea fiintei
in rezonanta cu nivelele divine, atemporale ale Macrocosmosului.
In budismul tantric, viata si moartea sunt privite ca alcatuind
cele doua aspecte complementare ale aceluiasi ciclu, amindoua
necesitind o pregatire si o initiere adecvata din partea omului.
Viata materiala se manifesta intre doi poli opusi. Domeniul ei nu
este acela al fiintarii absolute, ci acela al devenirii si
disparitiei (transformarii), eterna alternanta a doua culori,
albul vietii si negrul mortii. Numai prin amestecul egal al
amindurora este asigurata perpetuarea lumii materiale. Fara
moarte, transformarea nu este posibila; puterea pozitiva (+) nu
poate exista nici macar o clipa fara puterea negativa (-)
complementara. Moartea deci nu este opusa vietii ci vine in
ajutorul ei.
Marea Mama a Universului (SHAKTI) este intim implicata in
toate manifestarile mortii, dupa cum ea este implicata si in
acelea ale vietii. Tocmai din aceasta cauza ea are o ipostaza
teribila pentru fiecare aspect al mortii. Romanii credeau si ei
ca ideea Mortii trebuie mentinuta in minte cit mai des, in
special atunci cind viata la apogeu te poate face sa uiti de
celalalt pod al devenirii, Moartea, partea la fel de necesara a
cercului manifestarii. Nu intimplator, atunci cind un mare erou
militar intra in Roma intr-o procesiune triumfala, intr-un car
aurit, fiind aclamat precum un zeu de multimea impresionata, o
persoana purtind costumul si masca simbolica a Mortii statea
intotdeauna alaturi de el pentru a-l feri astfel de pacatul
mindriei, spunindu-i neincetat: „Omule, aminteste-ti ca vei muri!
(MEMENTO MORI)”. Moartea si nasterea au o egala importanta,
intocmai ca doua treceri prin aceeasi usa: odata intrind si a
doua oara iesind.
Aceasta idee este reprezentata prin diferitele forme ale
Marii Puteri Feminine, divine: pe de o parte, ea este fascinanta,
tandra si minunata Mama care hraneste intregul Univers, pe de
alta parte tot ea este terifianta vrajitoare ce face cu putinta
distrugerea, avind (in acea IPOSTAZA) un corp cadaveric sau ea
insasi devorind cadavre. Aceste doua forme APARENT diametral
opuse, trebuie sa fie amindoua integrate de catre aspirant. In
aceasta directie, celebrul orientalist ARTHUR AVALON (Sir JOHN
WOODROOFE) remarca faptul ca in Occident „teribila frumusete a
acestor forme infricosatoare nu este aproape deloc inteleasa”. Cu
toate acestea, pentru fiinta iluminata, singeroasa si ferocea
KALI nu este decit o alta ipostaza a minunatei Mame si Iubite
cosmice. A fi capabil sa suprapui si sa adori cu fervoare ambele
imagini fuzionate intr-una singura este poate cel mai temeinic
inceput al caii spirituale ezoterice.
Chiar si in cultura occidentala, numerosi ginditori si
artisti au ajuns, mai mult sau mai putin independent, la viziunea
acestui arhetip feminin al mortii. Oriunde era sau este prezent
conceptul de Mama Natura, este aproape imposibil sa nu se observe
ca este de asemenea perfect natural sa mori si ca radacinile atit
de necesare ale oricarei flori sunt adinc infipte in reziduurile
organice aflate in putrefactie. Oarecum intocmai ca inteleptii
orientali, poetul ALFRED DE VIGNY percepea Moartea ca pe o Zeita
Mama:
„O, Moarte divina, la a carei chemare
Toti trebui sa vina
Si sa se piarda in a ta imbratisare
Stringeti copiii la pieptu-ti instelat,
Elibereaza-ne de timp, de numar si de spatiu
Si da-ne-napoi tot restul fiintei noastre
Pe care viata ni l-a tulburat.”
MOKSHA (ELIBERARE). In LAGHU-YOGA-VASISHTHA (V.9.48), MOKSHA
este explicata in termenii urmatori: „Eliberarea nu este nici
dincolo de cer, nici in interiorul pamintului, nici pe pamint.
Eliberarea spirituala este considerata a fi disolutia
(suspendarea activitatii ALTFEL NEINCETATA a) mintii prin
indepartarea (nemanifestarea) tuturor dorintelor (ASHA)”. Cu alte
cuvinte, eliberarea spirituala este un eveniment intrapsihic si
mental care nu tine de o localizare. Ea este deci o profunda
transformare in constiinta prin care fiinta umana transcende
orice dualitate. Evenimentul fundamental al eliberarii spirituale
coincide in mod paradoxal cu realizarea inefabila si launtrica a
faptului ca atit eliberarea spirituala cit si sclavia noastra de
pina atunci au fost si sunt doar constructii conceptuale si deci
nu au o semnificatie ultima.
LAGHU-YOGA-VASISHTHA (VI.13.25) indica acest aspect in
urmatorii termeni: „Pentru cel cu adevarat liber spiritual ATUNCI
nu mai exista nici sclavie, nici eliberare fiindca de fapt exista
doar Absolutul (DUMNEZEU) aflat dincolo de rau”. Acelasi text
(VI.13.93) spune in mod similar: „Ceea ce este cu adevarat
eliberare spirituala nu are nici spatiu, nici timp si nici nu mai
este constrinsa de vreo alta stare”.
Prin urmare, MOKSHA este eliberarea definitiva sau altfel
spus eliberarea de toate legaturile terestre, de KARMA si de
ciclul obligatoriu al renasterii (SAMSARA), gratie contopirii
(comuniunii) extatice cu Dumnezeu care face cu putinta
cunoasterea Realitatii Ultime sau a ADEVARULUI de care vorbea
ISUS. MOKSHA este cel mai elevat dintre cele 4 teluri ale
existentei umane, celelalte 3 fiind: ARTHA (bunastarea
materiala), KAMA (placerile datatoare de bucurie si fericire) si
DHARMA (indatoririle fundamentale specifice). Pentru fiinta care
aspira intens si sincer la spiritualitate, MOKSHA constituie
unicul scop al existentei sale. Eliberarea spirituala coincide in
mod paradoxal (asa cum spuneam) cu revelatia yoghinului ca atit
eliberarea cit si atasamentele si limitarile sale de tot felul nu
sunt altceva decit niste modele sau constructii conceptuale
(mentale), neavind nici unul o semnificatie absoluta.
Un mare yoghin (SWAMI ATMANANDA) afirma: „Pentru yoghinul cu
ADEVARAT LIBER nu mai exista nici legaturi, nici constringere in
eliberare. Pentru el nu exista decit Absolutul Divin ce
straluceste acum in glorie, dincolo de orice stricaciune”.

MAYA: iluzie, inselatorie, halucinatie, aparenta care pacaleste. Maya
este o forta a lui Brahman (Absolutul Divin). Ca iluzie cosmica si ignoranta,
maya il acopera de fapt pe Brahman, nepermitindu-i fiintei umane sa vada
decit aspectul diferentiat sau multiplicitatea universului si nu realitatea
esentiala a unitatii lui profunde. Maya are doua aspecte: avidya maya
(ignoranta), care il indeparteaza pe om de Dumnezeu si il inlantuie din ce in
ce mai mult in lumea iluzorie si vidya maya (Cunoasterea), care conduce
gradat omul catre inefabila comuniune beatifica si catre cunoastere divina
eliberatoare.

MOKSHA: starea celui care este eliberat de maya.

MUDRA: literar „pecete”, „semn”; gest simbolic adecvat care genereaza
starea de rezonanta. El este realizat cu anumite parti ale corpului (in
special cu miinile) sau prin anumite pozitii corporale specifice, avind ca
scop punerea yoghinului in rezonanta cu anumite energii subtile din
Macrocosmos sau integrarea sa instantanee in anumite sfere sau cimpuri
benefice de forta specifice. Mudra-ele leaga astfel atitudinile fizice sau
corporale de realitatile spirituale sublime. Ele servesc in yoga drept suport
pentru concentrarea gindirii asupra Absolutului (Dumnezeu), intocmai cum in
traditia crestina regasim, de exemplu, mudra unirii miinilor in timpul unei
rugaciuni pentru amplificarea efectelor spirituale ale acesteia. Mudra-ele
faciliteaza foarte mult realizarea anumitor stari interioare (aptitudini),
anticipindu-le printr-o anumita atitudine corelata cu manifestarea lor fizica
si astfel ele contribuie la stabilirea unei legaturi (rezonante)
armonizatoare si integratoare intre om si Univers. Efectul mudra-elor este
foarte puternic daca suntem suficient de atenti atunci cind le efectuam. In
plus, in momentul executiei lor trebuie sa cunoastem cu anticipatie
seminificatia si scopul respectivei mudra pe care urmeaza sa o realizam.
Gestul realizat in cazul efectuarii unei mudra genereaza o instantanee
rezonanta cu anumite gesturi fundamentale ce exista permanent in Macrocosmos.
Daca facem un gest adecvat (mudra) ceea ce este mereu in Macrocosmos se va
manifesta fulgerator in noi (microcosmosul fiintei noastre).

N

NA = nu
NABHI = buric
NADA YOGA = forma de YOGA in care se percepe launtric pina la o
profunda identificare sunetul (SHABDA) ce este sesizat in zona
inimii, la nivel subtil (ANAHATA CHAKRA), atunci cind se astupa
urechile cu degetele mari de la miini. Acest sunet face cu putinta
aparitia unei stari de beatitudine.
NADI = tub luminos sau canal subtil prin care circula diferiti
curenti subtili de energie. Uneori cuvintul NADI se refera atit la
venele si arterele care conduc singele, cit si la canalele subtile
prin care circula forta vietii (PRANA). O interpretare recenta mai
sofisticata a unor cercetatori numeste NADIS-urile ca fiind matrici
ale fluxurilor subtile ale energiei psihosomatice. Ele mai sunt
numite, de asemenea, HITA si SIRA.
NADIS-urile sunt canale subtile prin care este condusa
indispensabila energie subtila (PRANA) in diferitele zone sau
vehicule invizibile ale fiintei pentru a le permite sa se mentina
in viata. Numarul lor este in general considerat a fi 72000 desi,
asa cum Tri-Shikhi-Brahmana-Upanishad (II.76) mentioneaza, ele sunt
in realitate nenumarate. Shiva-Samhita (II.13) afirma existenta a
350000 de NADIS-uri in total. Anumite lucrari yoghine secrete spun
ca 72 sunt in principal mai importante dar multe mentioneaza doar
numele a 10, 12 sau 14. Astfel, Darshana-Upanishad (IV.6) numeste
l4 canale subtile majore ale energiei misterioase a vietii,care
sunt: SUSHUMNA, IDA, PINGALA, SARASVATI, PUSHA, VARUNA, HASTI-
JIHVA, YASHASVINI, ALAMBUSA, KUHU, VISHVA-UDARA, PAYASVINI,
SHANKHINI, GANDHARA.
NAGA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri
minore). Provoaca tusea si stranutul.
NAIRANTARYA = fara intrerupere
NASTAM = distrus
NIBANDHANI = care leaga
NIDRA = starea de somn profund (fara vise)
NIMITTA = instrument
NIRAKARA = fara forma; Termen care il desemneaza pe BRAHMAN-
Supremul Absolut sau DUMNEZEU ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice
calitate si deorice forma.
NIRATISHAYAM = nelimitat
NIRBEEJA SAMADHI = stare de SAMADHI (superioara lui SAMPRAJNATA
SAMADHI) care desemneaza starea de constiinta suprema,
caracterizata prin linistirea deplina a gindirii si prin abolirea
oricarei dualitati. Este numita „SAMADHI fara germeni” pentru ca ea
distruge germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA
KARMA), susceptibili sa provoace o eventuala renastere
(reincarnare).
NIRBHASA = stralucind
NIRBHASAM = a apare
NIRBIJAH = fara saminta
NIRBIJASYA = lui NIRBEEJA SAMADHI
NIRGRAHYAH = complet aprehensibil
NIRGUNOPASANA = concept extras din Upanishade care desemneaza
drumul considerat din punctul de vedere a celor doua aspecte ale
sale: cu calitati si fara calitati. Acest termen evoca o fiinta
suprema in acelasi timp imanenta, transcendenta si superioara
acestor doua stari.
NIRMANA CHITTA = constiinta creata sau, altfel spus, „CONSTIINTA
INDIVIDUALIZATA”
NIRMANA = creatie
NIRMANAKAYACHITTA = manifestarea microcosmica a descoperirii sau
revelarii mintii supreme, divine
NIRODHA PARINAMA = sesizarea si constientizarea momentului de salt
intre doua PRATYAYAS. Mintea intra atunci in stare de vid
NIRODHA(H) = blocare, stopare, estompare lenta si completa. Vine
de la radacina RODHA, care inseamna un act de blocare. De aici
deriva: AVARODHA=obstructie; NIRODHA=blocare; VIRODHA=opozitie; a
opri; suprimare.
NIRODHAKSAPA = moment de suprimare
NIRUPAKRAMAM = KARMA adormita (latenta)
NIRVICHARA = stadiu de fuziune a constiintei cu obiectul, fenomenul
sau fiinta asupra caruia se mediteaza atunci
NIRVICHARA = SAMADHI fara reflectare
NIRVIKALPA SAMADHI =
NIRVITARKA = fara VITARKA
NISHKARMA KARMA = „Actiune realizata in TRANS-ACTIUNE”. Principiu
fundamental in KARMA YOGA care afirma ca o fiinta umana nu este
niciodata afectata (din punct de vedere KARMA-ic) de nici una din
actiunile ei, daca aceste actiuni sunt in intregime realizate intr-
o stare launtrica de consacrare transfiguratoare si sacrificiu
oferit cu umilinta divinului. Fructele acestor actiuni trebuie sa
fie daruite in totalitate lui DUMNEZEU. NISHKARMA KARMA este o
activitate DIVIN INTEGRATA , EGO-transcendenta si trebuie sa fie
clar delimitata (diferentiata) de actiunea simpla (egoista)
(KARMAN) si de inactiune (AKARMAN).
NITYA = etern
NITYATVAT = permanent
NIVRITTIH = indepartare; incetare
NIYAMA(H) = cod personal; reguli fixe
NYASAT = prin proiectie

NADA = Cuvint sanscrit care poate fi tradus in limba romina
prin SUNET sau TON. Energie vibratila care se manifesta sub forma
unui sunet; sunet interior (launtric), spiritual (subtil). NADA-
BINDU desemneaza vibratia subtila originala, sunetul primitiv
(originar) care a dat nastere universului (Macrocosmosul). NADA-
BRAHMAN (sunetul cel subtil al Absolutului imuabil si etern
(BRAHMAN) – Realitatea suprema) este indicat in Traditia
intelepciunii prin faimoasa MANTRA AUM care este tocmai de aceea
supranumita sunetul cel subtil si esential al lui BRAHMAN
(Absolutul Imuabil). Traditia yoghina secreta mentioneaza ca
yoghinii avansati sau fiintele care ating un inalt stadiu de
elevare spirituala percep in mod spontan acest sunet launtric
datator de beatitudine si forta spirituala care adeseori determina
in mod spontan iluminarea.

NATARAJA = „Regele sau Stapinul dansului cosmic” (SHIVA).
SHIVA este suveranul suprem al jocului sau dansului creatiei si
totodata el este maestrul absolut al scenei universale
(MACROCOSMOSUL) pe care se desfasoara acest dans (joc DIVIN-
iluzoriu). Dansul cosmic al lui SHIVA este de fapt o reprezentare
dinamica a celor 5 actiuni fundamentale ale sale: 1) creatie, 2)
conservare, 3) distrugere, 4) ocultare (incarnare) si 5) gratie
(eliberare). Cele mai celebre reprezentari ale lui NATARAJA il
arata pe SHIVA fixindu-l triumfator cu un picior pe demonul
MUJALAKA, simbol al ignorantei si al lumii egoiste si profane, in
timp ce celalalt picior ridicat simbolizeaza starea de constiinta
superioara (lumii empirice). Dansul se desfasoara in sinul
materiei, in corporalitate sau forma, atit la nivel individual cit
si la nivel cosmic (MACROCOSMIC). Cercul de flacari in mijlocul
caruia se afla SHIVA NATARAJA semnifica simbolic roata ansamblului
fortelor naturii, in contrast cu dansul intelepciunii transcendente
a lui SHIVA. In unele lucrari, acest dans cosmic este asimilat cu
PRANAVA (AUM).

NIRVANA = In limba sanscrita acest cuvint inseamna ANULARE,
FUZIUNE CU ABSOLUTUL, ELIBERARE SPIRITUALA. Cuvintul NIRVANA
desemneaza starea extatica de eliberare suprema sau, cu alte
cuvinte, de iluminare divina completa, caracterizata prin depasirea
si transcenderea EULUI individual, a EGO-ului limitat, efemer si
fuziunea inefabila sau „topirea” in Absolutul Divin (BRAHMAN). Cel
care atinge aceasta stare (NIRVANA) dobindeste totodata nemurirea
spirituala si poate ramine cufundat in nepieritorul extaz pentru
totdeauna, lui fiindu-i revelat de asemenea ADEVARUL ULTIM si
cunoasterea intima a Legilor si energiilor secrete fundamentale ale
Macrocosmosului. NIRVANA elibereaza definitiv fiinta umana de
suferinta, de ignoranta (prostie), de moarte, de renasterea fortata
(in una dintre cele trei lumi: 1)terestra (fizica), 2)astrala si
3)cauzala), ca si de toate formele de inlantuire terestra, astrala,
cauzala. NIRVANA este starea de constiinta suprema si
transcedentala pe care faimosul text al intelepciunii orientale
BHAGAVAD-GITA o numeste BRAHMAN-NIRVANA, UPANISHADELE TURIYA,
filosofia yoghina NIRBIJA-SAMADHI iar VEDANTA NIRVIKALPA-SAMADHI.
Din punct de vedere yoghin, starea de NIRVANA este identica deci cu
starea de SAMADHI.
In intregul Orient, NIRVANA este telul esential al oricarei
practici spirituale in toate scolile si orientarile diferitelor cai
ce urmaresc realizarea divina si desavirsirea fiintei umane. In
budismul primitiv, prin NIRVANA se intelege eliberarea definitiva
de ciclul obligatoriu al renasterilor (SAMSARA) si trecerea la o
conditie de existenta complet diferita glorioasa si beatifica.
Aceasta stare semnifica o victorie totala asupra celor Trei
Radacini Raufacatoare: dorinta tiranica, ura si eroarea (AKUSHALA),
detasarea spontana si calmarea tuturor tendintelor inconstiente,
egotice, inlantuitoare catre actiune (SAMSKARA) ca si eliberarea
completa de determinismul legat de KARMA (gratie trezirii puterii
de discriminare si a liberului arbitru spiritual).

NIRVANA este considerata ca fiind o stare suprema beatifica de
constiinta neconditionata (ASAMSKRITA) si se caracterizeaza prin
absenta completa a nasterii obligatorii, a devenirii, a modificarii
si a disparitiei chiar si in cazul unei MAHA-PRALAYA. NIRVANA ne
permite sa resimtim plenar si profund starea inefabila de unitate
a fiintei noastre launtrice si a Spiritului (revelat acum in noi pe
deplin) cu Macrocosmosul si cu Spiritul Divin infinit ce se afla in
afara noastra si ne imbratiseaza permanent. Prin realizarea deplina
a starii de NIRVANA intuim clar ca „SUNTEM FUZIONATI COMPLET SI
UNITI CU TATAL DIVIN (SUPREM) SI NI SE REVELEAZA CA ACESTA SE AFLA
TOTODATA PERMANENT IN NOI CA SPIRIT INDIVIDUAL DIVIN.” Aceasta
stare spirituala suprema, glorioasa, divina este descrisa de IISUS
CRISTOS prin cuvintele: „EU SUNT IN TATAL CERESC SI TATAL CERESC SE
AFLA IN MINE.”
Starea de NIRVANA este resimtita plenar ca o experienta
spirituala, beatifica a fuziunii cu ABSOLUTUL, a unitatii inefabile
a lui SAMSARA („CICLUL EXISTENTELOR” care apare datorita
renasterilor in cadrul diferitelor conditii de manifestare (GATI),
fata de care individul ignorant nu poate sa se sustraga sau sa se
detaseze atit timp cit el nu a atins intr-o anumita masura
eliberarea cunoscuta adeseori sub numele de NIRVANA. Inlantuirea
fiintei in SAMSARA este consecinta celor trei „RADACINI ALE BOLII
FUNDAMENTALE A FIINTEI” (AKUSHALA) care sunt: ura (DVESHA), dorinta
tiranica ce ne domina (TRISHNA) si ignoranta (prostia) (AVIDYA).
Conditiile specifice ale renasterii in diferite lumi si ipostaze
existentiale sunt determinate de KARMA fiecaruia.
In invataturile lui BUDDHA, termenul SAMSARA desemneaza lumea
fenomenelor. NIRVANA este adeseori descrisa ca fiind experienta
beatifica, durabila a Absolutului, starea de fericire oceanica
decurgind din priza de constiinta a propriei noastre identitati cu
Absolutul si a eliberarii de orice atasament fata de iluziile de
tot felul; afecte care ne sugestioneaza; dorinte care ne domina
tiranic. Este evident, prin urmare, ca budismul depaseste conceptia
limitata, de simpla anihilare la care este redusa adeseori starea
de NIRVANA in Occident datorita ignorantei. Pentru a explica in ce
consta in realitate ideea de NIRVANA anumite texte secrete
utilizeaza in mod analogic imaginea stingerii unei flacari. La fel
cum focul care se stinge, uneori nu dispare, ci gratie transmutarii
si sublimarii perfecte, devine DOAR invizibil pentru unii
(IGNORANTII), trecind in realitate in alte dimensiuni sau lumi
extraordinar de elevate (ca frecventa de vibratie), oarecum la fel
termenul de NIRVANA evoca nu o idee de disparitie, ci de translatie
net sublima la o alta stare, la o alta conditie DIVINA de
existenta. Focul provine din esenta misterioasa a spatiului si se
reintoarce in esenta (nebanuita de ignorant) spatiului. Despre
NIRVANA putem spune ca ea a preexistat totdeauna in stare latenta
in fiinta noastra ca un potential eveniment spiritual in „inima”
unei sfere a nedevenirii imuabile. NIRVANA este „tarimul secret al
nemuririi” imposibil de localizat material in spatiu, pentru ca
aceasta „LUME” este transcendenta si supranaturala (LOKATTARA) ea
fiind accesibila numai (UNIC) prin experienta spirituala ultima
(cea mai inalta cu putinta). Budismul primitiv nu stabileste nici
o legatura intre NIRVANA si lume; el mentioneaza pur si simplu ca
NIRVANA este TARTMUL MTNTUIRII sau al eliberarii si nemuririi in
ETERNITATE.

NIRVIKALPA SAMADHI = vezi NIRVANA.

NUMARUL DE AUR (sau SECTIUNEA DE AUR, sau PROPORTIA DIVINA) =
relatie matematica intre doua lungimi, exprimind faptul ca lungimea
cea mai mica se afla fata de cea mai mare in acelasi raport in care
lungimea cea mai mare se gaseste fata de suma ambelor. Obtinem o
expresie cit mai apropiata de valoarea numarului de aur prin seria
de fractii 2/1; 3/2; 5/3; 8/5…, numita seria lui Fibonacci.
Datorita unor proprietati geometrice si matematice neobisnuite ale
acestei proportii, filosofii au vazut in ea, inca din antichitate
(Pitagora, Platon), o chintesenta a frumosului si armoniei, aflata,

ca relatie normala si fundamentala, la baza tuturor diviziunilor
formei umane, a structurii plantelor, cristalelor sau sistemelor
planetare, la baza proportiilor operelor arhitectonice si plastice
considerate frumoase, la baza celor mai placute acorduri muzicale.
Proportiile geometrice sintetizate de numarul de aur au fost
considerate vreme de secole drept canon sau ARHETIP artistic.
Prin metode experimentale s-a cautat sa se demonstreze
statistic faptul ca numarul de aur raspunde mai bine decit orice
alta proportie dezideratelor sensibilitatii estetice a majoritatii
oamenilor. Unii initiati si yoghini afirma ca numarul de aur
reprezinta un „numar fundamental al vietii”, cheia secreta a
oricarei morfologii, atit in arta, cit si in natura. In practica
cotidiana, proportia numarului de aur, transmisa adesea ca secret
de fabricatie corporatiilor de arhitecti si de zidari, a fost
utilizata pentru a se asigura proportia justa intre lungimea si
latimea dreptunghiurilor formate de ferestre, usi sau pereti, de
ramele tablourilor sau pagina unei carti. Luata ca norma de
creatie, proportia numarului de aur este ca orice canon, o norma
ambivalenta: ceea ce se conformeaza acestei norme are calitati
izbitoare de regularitate si misterioasa armonie iar ceea ce se
departeaza de ea dobindeste, in schimb, frapante calitati de
patetism si expresivitate. Marimea acestei abateri este determinata
nu de legi, ci de sensibilitatea artistului, a epocii si locului
unde ea este considerata valoroasa din mai multe puncte de vedere.
Initiatii Orientului considera ca numarul de aur sau proportia
divina este una dintre manifestarile evidente in realitatea fizica
a sferei cosmice de forta a lui TRIPURA SUNDARI.

NUME = Element al limbajului formalizat, caracterizat printr-o
succesiune finita a unor foneme sau semne grafice si care, pe baza
unui sens sau inteles (semnificant), desemneaza un obiect
independent de limbaj (semnificat). Numele este, de asemenea, un
cuvint sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune.
Complexul format de un nume si o notiune se numeste termen.
Cuvintul evoca fulgerator prntru cel care il rosteste, il
asculta, il gindeste, il scrie REALITATEA pe care o reprezinta,
facindu-ne sa intram aproape instantaneu in INEFABILA REZONANTA cu
acea realitate evocata si ne permite sa raminem in legatura cu ea
atit timp cit ne GTNDIM ATENT LA ACEL CUVTNT. Acesta este secretul
cuvintului.

NEINCREDERE = rezonanta subtila cu raul care se manifesta
prin lipsa de incredere, absenta convingerii pozitive ca o
anumita stare de fapt este asa cum ne apare sau ca purtarea
frumoasa a cuiva nu ascunde alte intentii, decit cele
manifestate. Ca expresie a prudentei elementare sau a atitudinii
circumspecte, neincrederea ne poate feri de greseli; exagerarea
ei insa frineaza initiativa, blocheaza progresul spiritual,
tradind, uneori, fie o grija exagerat de egoista fata de
securitatea personala, fie o lipsa de bunavointa si de adeziune
fata de cei din jurul nostru la care, gratie practicii YOGA, se
poate constata cu usurinta salturi calitative din punct de vedere
spiritual, armonie launtrica, sanatate, fericire, implinire.

NOROC = KARMA pozitiva sau soarta buna, destin favorabil,
ursita care ne avantajeaza, DELOC INTsMPLATOR, datorita faptelor
si gindurilor noastre bune realizate in alta existenta pentru
care acum suntem rasplatiti cu bine. „BINE FACI, BINE GASESTI” se
spune in folclor. Nenumarate proverbe rominesti au drept motiv
norocul: „Norocu-i orb”, „Norocul ne este dat de la Dumnezeu”,
„Norocul este totdeauna asa cum si-l face omul”, „Norocul este
schimbator pentru acela care nu actioneaza ca sa-l pastreze mereu
astfel”. Proverbele citate cu privire la noroc cristalizeaza
conceptii profunde despre viata. In conceptia YOGHINA, omul isi
faureste permanent singur soarta, in functie de energia subtila
pe care o angreneaza prin punerea sa in rezonanta cu focarele
infinite de putere din MACROCOSMOS in anumite imprejurari
concrete. In viziunea yoghina, norocul este ANGRENAREA CONSTIENTA
determinata prin REZONANTA a unui complex de imprejurari
favorabile ce aduc succes, indeplinirea unei dorinte
binefacatoare; sansa.

NYASA = „a aseza, a alege”. In YOGA SUTRA, acest termen este
folosit ca sinonim pentru SAMYAMA, reprezentind in acest cadru
focalizarea ferma a atentiei catre punctul in care subiectul si
obiectul cunoasterii fuzioneaza. In alte contexte, in special in
tantrism, NYASA se refera la o varietate de actiuni consacrate
care vizeaza transformarea si transfigurarea gradata a corpului
yoghinului sau al iubitei lui intr-un corp TRANSFIGURAT PRIN
REZONANTA al divinitatii alese pentru consacrare (ISHTA-DEVATA)
sau intr-un corp total consacrat ghidului spiritual (GURU).
Aceasta consacrare divina este in general realizata prin
atingerea si energizarea anumitor parti ale corpului cu degetele
mare, aratator si mijlociu ale miinii drepte (sau, eventual,
printr-un usor masaj efectuat cu degetul mare al miinii drepte,
in sensul invers de rotatie al acelor de ceasornic (sensul YANG
(+)) la nivelul zonelor respective ale corpului), simultan cu
emisia mentala (sau chiar LAYA YOGA de scurta durata cu
respectiva MANTRA emisa mental). Aceste procedee secrete complexe
de NYASA sunt precedate de obicei de „purificarea elementelor
subtile” (BHUTA-SHUDDHI) (vezi BHUTA-SHUDDHI).
Primul pas in actiunea de dinamizare si integrare subtila
transfiguratoare numita NYASA este infuzarea prezentei
binefacatoare, subtile sau a vietii caracteristice (JIVA) a
divinitatii alese in corpul pregatit al practicantului, in acest
caz procesul fiind numit JIVA-NYASA. Aceasta etapa este urmata de
„asezarea” celor 50 de litere ale alfabetului sanscrit
(corespunzind fiecare, analogic, unei energii subtile,
binefacatoare, creatoare esentiale a Universului) pe corpul
yoghinului, proces numit MATRIKA-NYASA. In continuare, yoghinul
evoca si fuzioneaza inefabil prin rezonanta cu anumite Puteri
divine (de exemplu UNA dintre Marile Puteri Cosmice) care sunt
asociate in mod analogic cu anumite parti ale corpului sau,
aceasta etapa fiind numita RISHI-NYASA. Urmeaza apoi
„transfigurarea celor 6 parti ale corpului” (SHAD-ANGA-NYASA),
care consta din „transfigurarea zonelor secrete” (ANGA-NYASA) si
din „transfigurarea bratelor” (KARA-NYASA). Prima parte a acestui
proces (ANGA-NYASA) consta in atingerea anumitor zone ale capului
in timpul emisiei mentale sau verbale a anumitor MANTRA-e, iar
partea a doua (KARA-NYASA) semnifica asocierea unor anumite
MANTRA-e (emise mental sau verbal) cu diverse parti ale bratelor
practicantului.
Prin urmare, NYASA reprezinta un profund si complex procedeu
esoteric de cosmizare si transfigurarea a intregii fiinte,
datorita intensei si amplei dinamizari prin rezonanta a energiei
subtile, binefacatoare (psiho-spirituale) (SHAKTI) in fiinta
yoghinului sau a yoghinei, el (sau ea) creindu-si astfel o noua
si mult mai elevata realitate, atit interioara cit si exterioara.

————- Sfirsit ————-

Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...