• pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0762.663.153
  • suntem pe Facebook AICI
  • Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 10 noiembrie 2018 iar înscrierile se fac AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    K

    KAIVALYA = realizarea de sine
    KAIVALYA PRAGBHARAM = inclinat spre KAIVALYA
    KAIVALYAM = eliberare; izolare
    KALA = timp
    KALENA = printimp
    KAMTHAKUPE = realizind continuu SAMYAMA asupra scobiturii
    gitlejului
    KANTAKADISU = spini
    KAPALBHATI = Este una dintre cele “sase actiuni (tehnice)” (SHAT-
    KARMA). Este o tehnica de PRANAYAMA care se face prin respiratie
    rapida.
    KARANA SHARIRA = denumirea corpului cauzal (in VEDANTA)
    KARANA = cauza
    KARITA = facuta prin altii
    KARMA = actiune, act, consecintele unei actiuni fizice, psihice,
    mentale ori spirituale; suma tuturor consecintelor actiunilor unei
    fiinte umane comise in aceasta viata sau intr-o viata anterioara;
    lantul cauzalitatii lumii morale.
    KARMA YOGA = forma de YOGA care consta in a adapta permanent o
    atitudine total detasata fata de fructele actiunilor realizate,
    oferind in intregime lui DUMNEZEU toate aceste roade, care altfel
    (in afara acestei consacrari depline lui DUMNEZEU) ar trebui, mai
    devreme sau mai tirziu, sa ne revina noua (in aceasta viata sau in
    cele viitoare) sub forma unor consecinte (fructe) care trebuie sa
    le suportam.
    KARMASHAYA = depozitul efectelor; acumularea de KARMAS;
    acumularea tuturor intiparirilor, inregistrarilor subtile
    KARMAVIPAKA = fructul actiunilor trecute
    KARMENDRIYAS = (KARMA = activitate; INDRIYA = organ) Cele 5 organe
    ale activitatii fiintei umane sunt: 1-organele de eliminare (in
    legatura cu MULADHARA CHAKRA); 2-corzile vocale (in legatura cu
    VISHUDDHA CHAKRA); 3-picioarele (in legatura cu MANIPURA CHAKRA);
    4-miinile (in legatura cu ANAHATA CHAKRA); 5-organele de
    reproducere (in legatura cu SVADHISHTANA CHAKRA).
    KARUNA = compasiune
    KATHANTA = cum si de unde
    KAYA = corpul; fizic
    KAYASAMPAT = bunastare corporala
    KEVALA KUMBHAKA = (“absoluta retinere a suflului subtil”); miscare
    de inspiratie si expiratie (tip special de control al suflului in
    PRANAYAMA). Textele clasice YOGA definesc aceasta tehnica ca fiind
    o retentie spontana de foarte lunga durata a suflului fara a mai fi
    nevoie de inspiratie si de expiratie.
    KHECHARI = acela care calatoreste complet liber prin Lumile subtile
    KHECHARI MUDRA = tehnica speciala YOGA foarte secreta si
    periculoasa care implica printre altele sa fie taiat gradat
    frenumul limbii si alungirea acesteia pentru a se astupa apoi cu
    ea, printr-un fel de inghitire datorita rasucirii, zona gitului.
    Gresit executata ea genereaza moartea.
    KHYATI(H) = cunoastere; constiinta
    KIM = ce
    KIRTAN = reuniuni publice in care mai ales BHAKTI YOGHINI recita
    recita cu fervoare si cinta anumite texte spirituale sacre sau
    chiar danseaza in cinstea lui DUMNEZEU. Aceste manifestari
    colective joaca un rol important in BHAKTI YOGA.
    KISNAVRITTEH = in care VRITTIS-urile au slabit
    KLESHAS = necazuri; tensiuni fundamentale ale mintii;
    urma;impuritate; suferinta
    KLESHAVAD = la fel ca KLESHAS-urile
    KLISHTA = dureros; (lit.)-greu, dificil
    KRAM = ordine
    KRAMA = proces
    KRIKARA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri
    minore). Provoaca foamea si setea
    KRITA = facuta de sine
    KRITARTHAM = o persoana care si-a atins telul
    KRITARTHANAM = deoarece si-au indeplinit menirea
    KRIYA YOGA = forma de YOGA (YOGA PRACTICA) a actiunilor
    transmutative care anuleaza (anihileaza) “activatorii subliminali”
    (SAMSKARAS) prin ascetism (TAPAS), studiu spiritual (SVADHYAYA) si
    daruire plina de dragoste fata de DUMNEZEU (Ishvara-Pranidhana).
    KRIYA = activitate, actiune, realizare, efort. Executie eficienta
    cind ne aflam pe Calea YOGA. Exercitiu spiritual destinat sa ne
    permita sa atingem o cunoastere superioara, divina.
    KRIYAMANA KARMA = fel de KARMA. Face parte din NIRUPAKRAMA KARMA
    (KARMA latenta)
    KRODHA = minie
    KSANA = moment
    KSAYAH = distractie
    KSAYAT = distrugere
    KSAYE = distrugere; datorita distrugerii
    KSAYODAYAN = disparitie si aparitie
    KSETRAM = cimp
    KSETRIKAVAT = ca fermierul
    KSHIPTA = starea mintii fiintei umane in care predomina RAJAS GUNA
    KSIYATE = dispare
    KSUT = foame
    KUHOO = un Nadi
    KUMBHAKA = retinere a suflului pe o anumita perioada de timp intre
    inspiratie si respiratie si invers.
    KUNDALINI = forta colosala nesfirsita, creatoare, cosmica, care
    exista in stare latenta in fiecare fiinta umana la baza coloanei
    vertebrale (in plan subtil in MULADHARA CHAKRA) si care poate fi
    gradat trezita prin exercitii adecvate YOGA sau prin transmutarea
    in energie a potentialului creator sexual al fiintei umane.
    KURMA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri
    minore). Provoaca contractiilede inchidere si deschidere a ochilor.

    KURMA NADI = Nadi care este situat, in plan subtil, dedesuptul
    scobiturii gitlejului.
    KURMANADYAM = realizind constant SAMYAMA asupra lui KURMA NADI

    KAMAKALA = act sexual cu transfigurarea reciproca a celor doi
    iubiti si care este realizat in intregime prin continenta. In
    TANTRA defineste MAITHUNA prin intermediul careia se echilibreaza
    aspectul static (-) si dinamic (+) al energiei (SHAKTI) lui SHIVA.

    KASHYAPA = In MAHABHARATA, RAMAYANA si in PURANA, KASHYAPA
    este prezentat ca fiu al lui BRAHMA (manifestarea lui BRAHMAN-
    Absolutul in aspectul sau de creator) si tata al lui VIVASVAT,
    acesta la rindul sau fiind tatal lui MANU (progenitorul rasei
    umane, simbol al fiintei ginditoare). KASHYAPA mai inseamna si
    “broasca testoasa”, animal al carui natura amfibie simbolizeaza
    originea acvatica (“apele primordiale”, AMBU) comuna intregului
    univers. Astfel, se spune (in textele traditionale citate) ca
    “toate creaturile descind din KASHYAPA”. In ATHARVA VEDA, cu
    privire la acesta, este scris: “KASHYAPA s-a nascut el singur din
    Timp” si, pe de alta parte, se stie ca Timpul este identificat de
    multe ori in mitologia indiana cu VISHNU. Parinte al tuturor
    lucrurile, KASHYAPA mai este numit adesea si PRAJAPATI. El este de
    asemenea unul dintre cei 7 mari intelepti (RISHI).

    KINESTEZIE (din limba greaca: KINESIS = miscare si AISTHESIS =
    senzatie) = corpul “resimtit” direct prin intermediul imaginatiei
    musculare cit si prin intermediul senzatiei de miscare a partilor
    corpului (simtul muscular sau kinestezic).
    In KINESTEZIE, simtul muscular devine o modalitate de receptie
    a propriilor miscari si pozitii. Revelata in 1826, KINESTEZIA arata
    ca in constitutia nervilor musculari, aproape jumatate din fibre
    sint senzitive. Ea introduce termenul de proprioceptie si
    demonstreaza ca deseori discoordonarile motorii, parezele si
    ataxiile sint cauzate nu de blocarea cailor efectorii ci a celor
    aferente. YOGA considera ca sensibilitatea kinestezica este
    probabil cea mai importanta dintre formele de sensibilitate fizica
    de care dispune omul. Fara sensibilitatea kinestezica este
    imposibila mentinerea pozitiei verticale, deplasarea independenta,
    vorbirea si participarea in alte genuri complexe de activitate.
    Receptorii sint dispusi in muschi (fusuri), in tendoane
    (corpusculii Golgi) si in articulatii (terminatii nervoase libere).
    Proiectia analizatorului kinestezic este situata in cortex pe
    suprafata girusului post-central (parietal ascendent) si in unele
    puncte adiacente. Aici, prin stimulatii adecvate si constientizari
    sistematice se identifica zonele corespunzatoare intregului corp,
    corespunzator insa nu dimensiunilor spatiale, densitatii variabile
    a organelor receptoare. Acesta este asa-zisul HOMUNCULUS.
    HOMUNCULUSUL este denumirea data de W.Penfield (1937) proiectiei
    corticale proprioceptiv- somatoestezice, intrucit din schematizarea
    ei rezulta o figura umana cu trunchiul redus si cu membrele, buzele
    si degetele amplu reprezentate, in functie de densitatea
    receptorilor din aceste zone.
    In general, se disting trei niveluri ale KINESTEZIEI: a) de
    inalta sensibilitate (degete, antebrat, palma, la care ar trebui
    desigur adaugat muschii bucali, linguali si aparatul fonator); b)
    de sensibilitate medie (cotul, genunchiul, bazinul si fesierii); c)
    de sensibilitate redusa (pulpa piciorului si altele). Se face o
    distinctie intre proprioceptia somatoestezica ce informeaza asupra
    muschilor si posturii si proprioceptia kinestezica ce ne informeaza
    asupra miscarilor active prin feed-back senzorial.
    Alcatuirea celor 5 KOSHAS (teci):
    1. ANNAMAYA KOSHA (teaca hranei grosiere) corpul fizic (grosier)
    este compus din diferite elemente ale lumii fizice in proportii
    variate. Acest corp fizic este facut din hrana fizica pe care o
    introducem in el (corpul fizic);
    2. PRANAMAYA KOSHA (teaca vitala sau eterica). Aceasta teaca este
    alcatuita din cele 5 energii vitale subtile (PRANAS) care sint: 1)
    APANA VAYU (care este controlata prin intermediul lui MULADHARA
    CHAKRA), 2) VYANA VAYU (care este controlata prin intermediul lui
    SWADHISTHANA CHAKRA), 3) SAMANA VAYU (care este controlata prin
    intermediul lui MANIPURA CHAKRA), 4) PRANA VAYU (care este
    controlata prin intermediul lui ANAHATA CHAKRA) si 5) UDANA VAYU
    (care este controlata prin intermediul lui VISHUDDHA CHAKRA), plus
    cele 5 organe de actiune KARMA INDRIYAS) care sint: 1) organele de
    evacuare sau excretie (anusul) care sint in strinsa legatura cu
    MULADHARA CHAKRA, 2) organele de reproducere (sexuale) care sint in
    strinsa legatura cu SWADHISTHANA CHAKRA, 3) organele de locomotie
    (picioarele) care sint in strinsa legatura cu MANIPURA CHAKRA, 4)
    miinile care sint in strinsa legatura cu ANAHATA CHAKRA si 5) gura
    (corzile vocale) care este in strinsa legatura cu VISHUDDHA
    CHAKRA);
    3. MANOMAYA KOSHA (teaca mental emotionala). Aceasta teaca, la
    rindul ei, este alcatuita din MANAS (mental), CITTA (subconstient)
    si cele 5 organe de cunoastere (JNANA INDRIYAS) care sint: 1) nasul
    (simtul mirosului) – in strinsa legatura cu MULADHARA CHAKRA, 2)
    limba (simtul gustului) – in strinsa legatura cu SWADHISTHANA, 3)
    ochii (vederea) – in strinsa legatura cu MANIPURA CHAKRA, 4) pielea
    (atingerea sau simtul tactil) – in strinsa legatura cu ANAHATA
    CHAKRA si 5) urechile (auzul) – in strinsa legatura cu VISHUDDHA
    CHAKRA;
    4. VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuala sau a inteligentei) este
    formata din BUDDHI (intelectul sau inteligenta) si din AHAMKARA
    (egoul) care actioneaza impreuna cu cele 5 organe ale cunoasterii
    (JNANA INDRIYAS) pe care le-am amintit mai sus;
    5. ANANDAMAYA KOSHA (teaca beatitudinii) face cu putinta trairea
    experientei beatitudinii sau fericirea divina extatica in starea de
    somn profund fara vise si in starile de extaz divin cum ar fi de
    exemplu starea de SAVIKALPA SAMADHI. Pentru a atinge starea suprema
    de eliberare spirituala care face posibila cunoasterea adevarului
    ultim, divin si etern, aspirantii la aceasta stare de suprema
    eliberare trebuie cit mai repede cu putinta si cit mai pe deplin
    sa-si suspende (opreasca) fluctuatiile mentale, urmarind sa nu se
    mai identifice deloc cu tecile (UPADHIS) si, pentru aceasta, in
    plus, ei trebuie sa aspire permanent si din toate puterile sa-si
    reveleze sinele nemuritor cautind sa se identifice cu acest SINE
    etern (ATMAN) care se afla dincolo de toate tecile (cele 5
    enumerate mai sus).
    Cele 5 teci pot fi in mod gradat transmutate, purificate,
    sublimate si transcendate astfel:
    -ANNAMAYA KOSHA (teaca fizica (grosiera)) prin practica ASANAS-
    urilor (corect realizate, un interval adecvat de timp, in care
    YOGHINUL fuzioneaza plenar si se identifica cu focare de forta
    benefice sau energii subtile din Macrocosmos datorita aspiratiei
    sale catre infinit) si printr-o alimentatie sanatoasa (corect
    echilibrata YIN (-) – YANG (+) din care nu lipsesc alimentele
    preponderent SATTVA;
    -PRANAMAYA KOSHA (teaca energiei vitale) prin PRANAYAMA (corect si
    constient realizata) si prin continenta amoroasa sau transmutarea
    ascetica a potentialului sexual;
    -MANOMAYA KOSHA (teaca mental emotionala) prin emiterea corecta a
    anumitor MANTRAS (MANTRA YOGA), LAYA YOGA, KARMA YOGA sau actiuni
    total detasate de fructele acestora si de asemenea prin fuziunea
    intima cu una dintre cele 10 mari Puteri Cosmice (DASA MAHA VIDYA);
    -VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuala sau a inteligentei) prin
    studiul scrierilor traditionale ale intelepciunii (exemplu: NOUL
    TESTAMENT, VIJNANA BHAIRAVA TANTRA si BHAGAVAD GITA), cunoasterea
    de sine, interogare si introspectie spirituala corecta (“CINE SINT
    EU?”), meditatie profunda (DHYANA) si identificare perfecta
    (SAMYAMA);
    -ANANDAMAYA KOSHA (teaca beatitudinii) prin iubire nesfirsita,
    fericire intensa fara obiect si prin SAMADHI (extazul divin).
    KRISHNA = cel de-al 8-lea AVATAR al lui VISHNU (vezi AVATAR),
    care a trait acum peste 2000 de ani. Este considerat o incarnare
    perfecta a Iubirii Divine si din acest punct de vedere la KRISHNA
    exista multiple afinitati cu Isus (exista unii autori care fac
    chiar si o apropiere fonematica intre KRISHNA si CRIST). KRISHNA
    este una dintre figurile cele mai importante din stravechea epopee
    indiana MAHABHARATA. El este cel care ii acorda cunoasterea
    spirituala si gratia divina eroului luptator ARJUNA, in cel mai
    celebru “cintec” (GITA) al hinduismului (considerata pe drept
    cuvint “Biblia” indienilor), BHAGAVAD GITA (vezi si BHAGAVAD GITA).
    Aici, ARJUNA i se adreseaza lui KRISHNA precum Constiintei DIVINE
    Supreme, universale, principiu ABSOLUT preexistent tuturor zeilor,
    nenascut, etern, omniprezent. In India, KRISHNA este una dintre
    cele mai populare si mai adorate imagini sau ipostaze
    (personificari) ale Divinului.

    KUMBHA-MELA = cea mai celebra si importanta reuniune a tuturor
    yoghinilor, ascetilor si inteleptilor Indiei, care are loc o data
    la 12 ani (urmarind prin aceasta integrarea intr-o anumita
    ciclicitate legata de planeta Jupiter si de energiile subtile ale
    acesteia, in apropiere de ALLAHBAD. Exista si alte asemenea
    reuniuni (MELA), dar ceva mai putin importante, cum ar fi cea de la
    HARDWAR (in nordul Indiei), din 4 in 4 ani, precum si altele, mai
    putin cunoscute, care se desfasoara o data la 3 ani in diversele
    orase sau locuri sacre ale Indiei.

    KALI YUGA = vezi YUGA.

    KARMA: 1) actiune fizica, psihica sau mentala oarecare impreuna cu
    consecintele sale; 2) consecinta unei actiuni de natura fizica sau subtila
    (psihica, mentala); 3) suma tuturor consecintelor actiunilor realizate in
    aceasta viata sau intr-o existenta anterioara de o anumita persoana; 4)
    inlantuirea cauzala (cauza-efect) a manifestarii.
    Karma unui om este forta activa sau potentiala care ii orienteaza
    comportamentul, actiunile si gindurile sale prezente si viitoare. Orice karma
    este saminta unei alte karma, iar fructele acestora vor fi resimtite sub
    forma de succes, bucurie, ghinion sau suferinta, in conformitate cu natura
    acelor actiuni, intentii sau ginduri. Cu toata aceasta conditionare karmica,
    omul are totusi libertatea sa aleaga intre tendintele naturii sale umane.
    Prin inlaturarea ignorantei si daruirea totala a fructelor sau roadelor
    actiunilor sale catre Supremul Absolut (Dumnezeu), fiinta umana se poate
    elibera fulgerator de legaturile karma-ei, atingind astfel eliberarea
    spirituala si intelepciunea.

    KAMA: dorinta senzuala, aspiratie, pofta sexuala. In Rig Veda dorinta
    este prezenta ca fiind prima veleitate de manifestare a Absolutului: “Dorinta
    care a luat nastere in El este sursa constiintei, pe care sfintii si chiar
    inteleptii au descoperit-o in adincul inimii lor. Dorinta este forta care
    determina cautarile si ea este aceea care uneste Fiinta Absoluta (Supremul
    Divin) cu lumea fenomenelor.”

    KUNDALINI: puterea cosmica latenta in om care, atunci cind este trezita,
    ascensioneaza pe canalul central subtil al coloanei vertebrale numit Sushumna
    nadi. Atunci cind este perfect controlata dinamizarea ei prin ascensionarea
    la nivelul lui Sahasrara confera manifestarea constiintei cosmice in fiinta,
    atingindu-se de asemenea Eliberarea finala.

    L

    LABHAH = cistig
    LAGHIMA = putere psihica paranormala prin care corpul fizic poate
    fi facut sa devina atit de usor incit se inalta de la sol si se
    poate mentine ore intregi la zeci de metri inaltime in aer
    (LEVITATIE). Implica anularea deplina a actiunii energiilor
    gravitationale asupra corpului fizic.
    LAGHU = usor
    LAKSANA = caracteristic
    LAKSHANA PARINAMA: CHITTA (constiinta) este transformata din
    punctul de vedere al caracteristicilor ei
    LAVANYA = gratie
    LAYA = fuziune, contopire, dizolvare, comuniune perfecta datorata
    unei stari depline de rezonanta cu ceva subtil. Ascensiunea
    sufletului si Spiritului individual al fiintei umane la Absolutul
    Suprem. Unire inefabila si extatica cu Dumnezeu.
    LINGAMATRA = numai cu o marca (semn distinctiv)
    LOBHA = lacomie
    LOKA(S) = planuri distincte de constiinta care au fiecare o
    frecventa specifica de vibratie si ne pun in inefabila stare de
    rezonanta cu planurile sau straturile constiintei MACROCOSMICE sau
    universale.
    LOKAH = iluminare

    LAJJA = Rusine exagerata, pudoare excesiva.

    LIBERTATE MORALA. Problema libertatii morale nu poate fi
    inteleasa decit in strinsa legatura cu rezolvarea unei probleme mai
    vaste, aceea a raportului dintre necesitatea care guverneaza viata
    la nivel MACROCOSMIC si libertatea indivizilor care o compun. In
    conceptia yoghina, in MACROCOSMOS, ca si in natura, actioneaza legi
    obiective. Asa se explica faptul ca manifestarea macrocosmica nu
    are loc haotic, ci intr-un mod determinat, necesar. Recunoasterea
    actiunii legilor cosmice obiective face din istoria umana un
    apendice al unei istorii mai vaste, a naturii. Istoria umana isi
    are specificul ei ce decurge din faptul ca la faurirea ei participa
    oameni inzestrati cu constiinta si vointa, care isi pun amprenta
    asupra dezvoltarii acesteia, reusind chiar sa-i modifice in esenta
    mersul. Necesitatea macrocosmica determina un cadru general de
    evolutie care lasa deschise multiple posibilitati de realizare.
    Libertatea oamenilor consta tocmai in cunoasterea acestei
    necesitati si a posibilitatilor deschise de ea. Gradul de
    cunoastere a necesitatii, dublat de actiunea in conformitate cu ea,
    reprezinta indiciul gradului de libertate. In domeniul moralitatii,
    necesitatea imbraca forma ansamblului cerintelor morale
    manifestate.
    Libertatea morala sta in posibilitatea individului de a alege
    in mod constient intre multiplele situatii generate de acesta
    necesitate, situatie care imbraca forma generala a alternativei
    bine-rau. Libertatea morala presupune deci reflexie asupra
    motivelor comportarii si asupra urmarilor ei, alegere constienta
    care deseori trebuie sa se opuna pasiunilor josnice, instinctelor,
    rautatii, mobilurilor accidentale si superficiale. O persoana se
    simte libera din punct de vedere moral cind manifesta stapinire de
    sine, poate rezista tentatiilor efemere, atragatoare, le poate
    domina pentru a reactiona in conformitate cu ceea ce natura divina,
    umana poseda in ea superior – intelepciune, dragoste si bun simt.
    Desigur ca aceasta conformitate cu intelepciunea si bunul simt nu
    trebuie inteleasa in sens ascetic. In nici un caz insa, libertatea
    morala nu poate fi interpretata ca drept al individului de a face
    orice, de a se comporta oricum, sfidind legile divine generale si
    morale acceptate de oameni. Libertatea nu este un concept negativ –
    cum afirma Schopenhauer -, adica absenta a oricarui obstacol,
    posibilitate neingradita de nimic de a voi. In conformitate cu
    sistemul YOGA, libertatea nu rezida in refuz, negare, izolare.
    Libertatea morala presupune manifestatea activa pe linia
    deplinei desavirsiri spirituale a fiecaruia in acord cu Legile
    divine ale MACROCOSMOSULUI. Acest lucru este posibil prin
    asimilarea constienta a energiilor sublime divine, prin
    transformarea necesitatii morale exprimata de Legile divine in
    necesitate de ordin launtric. Necesitatea divina devine libertate
    in masura in care individul cunoscind-o, o aproba, si-o insuseste,
    o interiorizeaza ridicind-o la rang de for interior, de glas al
    constiintei personale pe care o consulta in momentul alegerii, al
    hotaririlor pe care trebuie sa le ia.
    Raportul dintre luna si soare apare clar in aceasta miscare
    ritmica a lunii. Perioada de timp de la luna plina la luna plina,
    sau de la luna noua la luna noua, se numeste revolutie sinodica,
    sau lunatie, echivalenta in timp cu 29 zile, 12 ore si 44 minute,
    fiind mai mare decit revolutia siderala cu 2,2 zile. Aceasta
    diferenta de timp se explica prin faptul ca desi luna a descris
    360þ (revolutie siderala), ea nu va fi din nou in conjunctie cu
    soarele, deoarece si acesta s-a deplasat cu aproape a 12-a parte
    din traiectoria sa anuala, incit luna trebuie sa mai parcurga inca
    2,2 zile, sau 30þ, pentru a fi din nou in conjunctie cu soarele si
    deci sa intre din nou in faza de luna plina.

    LIBER ARBITRU (cf. lat. liber “liber”, “nestinjenit”).
    Termenul desemneaza, in acceptiunea yoghina, libertatea absoluta
    a fiintei, libertate metafizica ce se exprima prin posibilitatea
    oricarei alegeri in cadrul destinului propriu (KARMA) sau prin
    suspendarea nedefinita a alegerii pina la indiferenta (libertatea
    indiferentei). Liberul arbitru presupune existenta la fiinta
    umana a unei independente absolute, posibilitatea deplina a
    individului de a alege fara sa tina cont de factori exteriori, de
    interventia lor in existenta persoanei. Expresia de “liber
    arbitru” se refera la una dintre acceptiunile notiunii de
    libertate in gindirea filosofica yoghina; in aceasta acceptiune,
    libertatea apare ca o forta infinita al carei suport unic este
    SINELE NEMURITOR (ATMAN) ce se manifesta nebanuit prin vointa
    individului. Sinele SUPREM (ATMAN) este singurul in stare sa
    aleaga si sa raspunda de orice alegere, indiferent de solicitari
    si exigente exterioare. Liberul arbitru devine (pentru fiinta
    umana care il angreneaza cit mai des) o putere absoluta de
    alegere, desemnind capacitatea umana divina intrinseca de a
    hotari asupra unei anumite modalitati de actiune, independent de
    seria determinarilor necesare exterioare. Conceptia YOGHINA
    despre liberul arbitru nu exclude cunoasterea si interiorizarea
    necesitatii. Aceasta conceptie opereaza, de fapt, o libertate
    reala, integrata in LEGILE DIVINE ale Macrocosmosului, intrucit
    YOGHINUL nu neaga, la nivel subiectiv, necesitatea (in sensul ca
    urmareste sa tina cont de ea) deoarece el este pe deplin
    constient ca nu poate evita in mod real si obiectiv influenta si
    implicatiile necesitatii in actele si alegerile sale decit
    recurgind la anumite planuri superioare, divine ale manifestarii
    care fac posibila transcenderea acestor necesitati (a se vedea in
    aceasta directie exemplul MIRACOLULUI). Necesitatea negata in mod
    prostesc nu este necesitate desfiintata. In acest sens, HEGEL
    considera ca efectele libertatii egotice de tip satanic sau
    demoniac nu sunt niciodata pozitive.
    In perspectiva tulburarii psihopatologice, criteriul
    liberului arbitru poate functiona in mod FALS drept criteriu de
    alegere la o persoana nevrotica, la care alegerile sunt provocate
    de un scop fictiv, printr-o convertire imaginara sau o deghizare
    a dorintei; aceste alegeri implica imaturitatea afectiva si
    ascund, in majoritatea cazurilor, o puternica dependenta, care se
    exercita in plan inconstient, raspunzind unei necesitati
    inconstiente.

    LIBERTATE: libertatea totala de a te retrage fara sa tii deloc cont de
    prejudecatile mediului social in care te afli si care exercita presiuni
    asupra celorlati prin asa-zisele obligatii sau manifestarea puterii bucuriei
    plenare, de a fi detasat, de a fi oricit de creator ori de a fi complet
    spontan.

    LIBERTATE (cf. lat. libertas) = determinare fundamentala,
    definitorie pentru existenta umana, atribut al comportamentului
    constient, motivat subiectiv de scopuri si aspiratii, avind drept
    corelate esentiale necesitatea si legitatile obiective din natura
    si din MACROCOSMOS. Multa vreme, gindirea filosofica a
    interpretat abstract-metafizic relatia dintre libertate si
    necesitate, ca opozitie absoluta intre un atribut al Eului si
    mecanismul aparent orb, implacabil, al Naturii. Opunerea a doua
    entitati hipostaziate – Eul liber si Natura guvernata de
    necesitate – determina o disputa principial insolubila discursiv,
    in care se infrunta: pe de o parte, conceperea voluntarista a
    libertatii, ca sfidare si anihilare ontologica a necesitatii,
    prin spontaneitatea neguvernata de legi “mecanice” a liberului
    arbitru, Sinele SUPREM (ATMAN) fiind suveran intr-un domeniu
    distinct al fiintei (“mai inalt” sau “mai adinc” decit aparenta
    platitudine a cosmosului natural); pe de alta parte, intelegerea
    limitat-fatalista a libertatii, ca renuntare contemplativa la
    lupta inegala cu destinul (KARMA) implacabil, pe care Eul –
    recunoscindu-se invins in planul cauzalitatii – il depaseste prin
    demnitatea spirituala a reflexivitatii impacate cu sine.
    Iesirea din aceasta dilema incepe a se intrezari odata cu
    primele incercari de intelegere profunda a raportului dintre
    libertate si necesitate; SPINOZA, LEIBNIZ, KANT dezvolta ideea ca
    libertatea nu poate fiinta ca absenta totala a necesitatii, fara
    de care cosmosul redevine haos, in care totul se supune
    hazardului imprevizibil si irational. Libertatea este deci
    conceputa ca necesitate imanenta, ca autodeterminare a omului
    prin intermediul vointei calauzite de Sinele SUPREM (ATMAN) ce se
    manifesta prin ratiune. Perspectiva raportarii metafizice a Eului
    fata de Natura este integrata, iar Natura este conceputa ca un
    univers guvernat de o necesitate riguroasa si atotcuprinzatoare.
    In aceasta viziune, locul si rolul ontologic al libertatii nu
    poate fi decit slab – o forma aparte de necesitate, dar nu
    “oarba”, ci constienta. “Oarba e pentru cel prost necesitatea –
    spunea HEGEL – intrucit nu este inteleasa”. Punct culminat al
    filosofiei moderne, conceptia hegeliana este exprimata in celebra
    teza a “Logicii”: “Acest adevar al necesitatii este deci
    libertatea”. Iata principalele caracteristici ale acestei
    interpretari: in primul rind, libertatea admisa ca atribut al
    fiintei in genere, premisele ei fiind cautate in natura.
    Proiectat pe fundal cosmic, Eul apare marunt si neinsemnat in
    sine, dobindind o divina demnitate ontologica aparte, intrucit
    este actorul scenei finale a devenirii cosmice, chemat sa
    desavirseasca planul ascuns al lui DUMNEZEU ce guverneaza
    intreaga fire.
    In al doilea rind, dat fiind ca singularitatea existentiala
    a omului se arata a fi spiritul, atributul libertatii se exprima
    prin putinta de intelegere prin concept a necesitatii: in
    actiune, Eul ramine dominat de o legitate implacabila, dar este
    pe deplin liber, intrucit isi face, prin gindire, din aceasta
    legitate o norma interioara. In acest fel, adincirea libertatii
    devine exclusiv o chestiune de aprofundare a cunoasterii
    obiective.
    Filosofia YOGA aduce unele clarificari esentiale statutului
    ontologic al libertatii:
    -Aceasta este privita ca atribut definitoriu pentru conditia
    divina a fiintei umane, ca emergenta a unei stari superioare
    existentiale, odata cu detasarea omului de natura, prin practica
    YOGA care accelereaza evolutia spirituala.
    -Libertatea este inteleasa ca determinare a existentei integrata
    in armonia legilor divine ce exista in MACROCOSMOS, constituite
    de intelepciunea lui DUMNEZEU si reflectate in dimensiunea
    atemporala a “esentei umane” (ATMAN), intrupate in Eul
    individual.
    -Filosofia YOGA depaseste limitele tratarii contemplativiste, a
    esentei libertatii, demonstrind ca realitatea ei se afirma in
    actiunea efectiva a omului prin care acesta DACA VREA modifica,
    in mod constient, premeditat, realitatea obiectiva fara a incalca
    totusi LEGILE LUI DUMNEZEU.
    In perspectiva filosofiei YOGHINE, libertatea se manifesta
    ca declansare voita (ce se afla permanent la unison cu LEGILE
    divine ale firii) a unor serii cauzale in desfasurarea
    evenimentelor reale, astfel incit rezultatul acestora – anticipat
    mental de catre subiect – sa coincida cu un anumit scop benefic,
    armonios, satisfacind o nevoie sau realizind astfel o intentie a
    agentului. Libertatea presupune asadar, o serie de conditii
    ontologice:
    -Actiunea poate fi libera si integrata in DIVINA armonie numai in
    masura in care este savirsita pe baza cunoasterii adecvate a
    legitatilor obiective din natura si din MACROCOSMOS, ceea ce face
    posibila o anticipare corecta a efectului benefic declansat din
    initiativa subiectului de a pune in actiune prin REZONANTA
    anumite energii subtile din MACROCOSMOS.
    -Subiectul este pe deplin liber intrucit are posibilitatea
    efectiva de a opta in fata unor alternative practice, alegerea
    unei strategii actionale, fiind ghidata de anumite criterii
    valorice asumate de catre fiinta umana in calitatea sa de agent
    si in virtutea propriului sau discernamint axiologic. Aceasta
    presupune responsabilitatea subiectului (prin KARMA ulterioara ce
    va apare mai devreme sau mai tirziu) ca un alt corelat necesar al
    libertatii.
    Conceptul de libertate constituie fundamentul categorial al
    delimitarii, in diferite perspective teoretice, a semnificatiilor
    particulare atribuite libertatii morale, spirituale etc.
    Intelegerea libertatii prin prisma relatiilor sale cu necesitatea
    obiectiva, cunoasterea si actiunea, cu normativitatea intemeiata
    valoric si cu responsabilitatea, fundamenteaza ideea metafizica a
    libertatii absolute, ca totala absenta a oricarei determinari la
    nivelul SINELUI SUPREM (ATMAN), demonstrind totodata ca in
    existenta umana concreta, determinata de KARMA, nu este posibila
    decit o libertate relativa, ale carei limite se largesc continuu,
    odata cu progresul spiritual, pe masura ce fortele divine
    ascensionale ale fiintei cuceresc un spatiu de manifestare din ce
    in ce mai cuprinzator si divers, atit in controlul eficient al
    naturii, cit si in integrarea constienta si continua a energiilor
    divine din MACROCOSMOS.

    LIBERTATE SPIRITUALA. Toate traditiile spirituale autentice
    sustin ca starea fiintei umane obisnuite este o stare mai mult
    sau mai putin constientizata de CONSTRsNGERE, de inlantuire si ca
    eliberarea spirituala reprezinta de fapt revelarea si
    constientizarea deplina a identitatii noastre adevarate cu ESENTA
    DUMNEZEIASCA care este numita Sine nemuritor (ATMAN) sau Spirit.
    Existenta noastra conditionata este guvernata de legea de fier a
    cauzei si a efectului (KARMA). Conform sistemului YOGA, aceasta
    se manifesta in dimensiunea morala unde actiunile, gindurile si
    intentiile noastre determina dupa aceea viitorul nostru prin
    mecanismul KARMA-ei si al renasterii. Atita timp cit ne
    identificam preponderent cu corpul fizic si cu mintea noastra cea
    limitata, care da nastere la ceea ce numim personalitate “umana”,
    noi nu putem fi liberi. Libertatea adevarata apare atunci cind
    noi trecem dincolo de ego. Privind din acest punct de vedere,
    aproape toate traditiile spirituale din India ofera mijloace
    eficiente de transcendere a individualitatii, pentru a facilita
    revelarea Sinelui nemuritor universal (ATMAN, PURUSHA).
    Descoperirea in centrul ultim al fiintei noastre a Sinelui
    Suprem (ATMAN) este o etapa esentiala pentru eliberarea noastra
    totala. Aceasta reusita (revelarea Sinelui nostru Suprem (ATMAN))
    este tocmai de aceea numita adesea atingerea starii de nemurire.
    Imediat dupa completa realizare a Sinelui Suprem (ATMAN), sau
    altfel spus odata cu atingerea deplina a Eliberarii spirituale,
    conditiile limitatoare ale mintii, psihicului, corpului cit si
    ale mediului lor inconjurator nu mai sunt deloc experimentate ca
    fiind aspecte si elemente ce ingradesc libertatea noastra
    spirituala esentiala. Adeptul care cu adevarat atinge aceasta
    culme este capabil atunci sa actioneze complet detasat si cu o
    totala spontaneitate (SAHAJA) atit in aceasta lume (fizica) cit
    si in cele subtile. Fiind total independent, el este apt sa
    experimenteze (numai DACA VREA) placerile si durerile de orice
    fel ale acestor lumi (fizica, astrala, cauzala), fara ca toate
    aceste trairi sau sentimente (oricit de intense ar fi ele) sa-i
    stirbeasca citusi de putin libertatea spirituala pe care a atins-o.
    In concluzie, putem spune ca starea de deplina LIBERTATE
    SPIRITUALA este totdeauna indicata prin ABSENTA ORICAREI
    CONSTRINGERI. Pentru ORICE FIINTA UMANA atingerea starii de
    LIBERTATE SPIRITUALA este o posibilitate, deoarece POSIBILUL si
    REALUL sunt din punct de vedere metafizic identice.

    LIBERTATE MORALa: problema libertatii morale nu poate fi inteleasa decit
    in strinsa legatura cu rezolvarea unei probleme mai vaste, aceea a raportului
    intre necesitatea care guverneaza viata la nivel Macrocosmic si libertatea
    indivizilor care o compun. In conceptia yoghina, in Macrocosmos, ca si in
    natura, actioneaza legi obiective. Asa se explica faptul ca manifestarea
    macrocosmica nu are loc haotic, ci intr-un mod determinat, necesar.
    Recunoasterea actiunii legilor cosmice obiective face din istoria umana un
    apendice al unei istorii mai vaste, a naturii. Istoria umana isi are
    specificul ei ce decurge din faptul ca la faurirea ei participa oameni
    inzestrati cu constiinta si vointa, care isi pun amprenta asupra dezvoltarii
    acesteia, reusind chiar sa-i modifice in esenta mersul. Necesitatea
    macrocosmica determina un cadru general de evolutie care lasa deschise
    multiple posibilitati de realizare. Libertatea oamenilor consta tocmai in
    cunoasterea acestei necesitati si a posibilitatilor deschise de ea. Gradul de
    cunoastere a necesitatii, dublat de actiunea in conformitate cu ea,
    reprezinta indiciul gradului de libertate. In domeniul moralitatii,
    necesitatea imbraca forma ansamblului cerintelor morale manifestate.
    Libertatea morala sta in posibilitatea individului de a alege in mod
    constient intre multiplele situatii generate de aceasta necesitate, situatie
    care imbraca forma generala a alternativei bine-rau. O persoana se simte
    libera din punct de vedere moral cind manifesta stapinire de sine, poate
    rezista tentatiilor efemere, atragatoare, le poate domina pentru a reactiona
    in conformitate cu ceea ce natura divina, umana, poseda in ea: ceva superior
    þ intelepciune, dragoste si bun simt. Desigur ca aceasta conformitate cu
    intelepciunea si bunul simt nu trebuie inteleasa in mod ascetic. In nici un
    caz insa, libertatea morala nu poate fi interpretata ca drept al individului
    de a face orice,, de a se comporta oricum, sfidind legile divine generale si
    morale acceptate de oameni. Libertatea nu este un concept negativ þ cum
    afirma Schopenhauer þ adica absenta a oricarui obstacol, posibilitate
    neingradita de nimic, de a voi. In conformitate cu sistemul yoga, libertatea
    nu rezida in refuz, izolare, negare.
    Libertatea morala presupune manifestarea activa pe linia deplinei
    desavirsiri spirituale a fiecaruia in acord cu Legile divine ale
    Macrocosmosului. Acest lucru este posibil prin asimilarea constienta a
    energiilor sublime divine, prin transformarea necesitatii morale exprimata de
    Legile divine in necesitate de ordin launtric. Necesitatea divina devine
    libertate in masura in care individul cunoscind-o, o aproba, si-o insuseste,
    o interiorizeaza ridicind-o la rang de for interior, de glas al constiintei
    personale pe care o consulta in momentul alegerii, al hotaririlor pe care
    trebuie sa le ia.

    LINGA (sau LINGAM): la origine, acest cuvint desemna o piatra ridicata
    de forma lunguiata ce ne aminteste de simbolul falic. Cel mai adesea, Shiva
    este venerat sub aceasta forma simbolica. In Mahabharata, lingam-ul este
    descris ca fiind o piatra ridicata, ce este totodata obiect de cult. Adesea
    in Occident, linga este in mod eronat interpretat ca fiind doar un simplu
    simbol sexual. In limba sanskrita, linga inseamna de asemenea semn.
    In Shiva-Purana, Shiva spune: “Eu sunt omniprezent si pot fi adorat
    pretutindeni, dar prezenta mea este in mod special mai puternica in 12 forme
    situate in 12 locuri sacre”. Aceste 12 forme sunt cele 12 mari linga.

    ————- Sfirsit ————-

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...
  • Am facut un magazin online pentru yoghini - www.bms.life :
  • izoprene, pături, perne de meditație, cărți de yoga și nutriție, obiecte pentru yoga
  • apă minerala de calitate, sucuri naturale
  • hrană sănătoasă pentru yoghini, pâine, cereale, mezeluri de soia, miere
  • produse naturiste terapeutice
    Aici urmărim să avem
    TOT CE ARE NEVOIE UN YOGHIN
    Dacă tot avem nevoie să cumpărăm ceva
    mai bine cumpărăm de aici
    și ajutăm și magazinul și pe noi.