• pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0762.663.153
  • suntem pe Facebook AICI
  • Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 10 noiembrie 2018 iar înscrierile se fac AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    un articol de psiholog Aida Șurubaru
    Societatea Academică AdAnima

    ADN-UL POATE FI INFLUENŢAT DE GÂNDIRE ŞI EMOŢII

    Ne-am născut în trup, şi suntem animaţi de ceea ce vechii greci numeau psyché, sau suflet. Acesta se manifestă într-un mod complex, la nivelul gândurilor, dar mai ales al stărilor noastre afective, fie acestea emoţii sau sentimente.
    Ultimele decenii au adus tot mai multe mărturii în favoarea unei relaţii profunde între reprezentările sufletului, între gândurile şi emoţiile noastre, şi corpul nostru. Iar aceste influenţe merg până la un nivel extrem de fin, cel al „cărămizilor” moleculare care conţin informaţiile unicităţii noastre ca om: genele şi ADN-ul.
    Oamenii de ştiinţă au observat că stări precum fericirea, bucuria, inspiraţia, recunoştinţa, rugăciunea pot activa gene benefice. Această descoperire, care a constituit una dintre ipotezele (verificate!) ale dr. japonez Kazuo Murakami, poate provoca o adevărată revoluţie în modul nostru de gândire şi de raportare la fiinţa noastră.
    Cercetările recente din domeniul geneticii au relevat că mediul şi diverşi factori externi pot schimba modul în care se manifestă genele noastre. Numeroase fenomene indică existenţa acestei conexiuni mediu – material genetic. De exemplu, un şoc sever poate determina ca părul unei persoane să albească într-o zi. Sau, dimpotrivă, un pacient bolnav de cancer în fază terminală poate trăi multe luni sau chiar ani, dacă nu este informat asupra stadiului evoluţiei bolii sale. Cineva care nu a fumat o singură ţigară în viaţa lui se poate îmbolnăvi de cancer pulmonar, iar altcineva care a fumat zilnic câte 2 pachete de ţigări poate fi relativ sănătos. În fine, deşi consumul excesiv de sare poate conduce la instalarea hipertensiunii, există destule persoane care consumă sare în exces, păstrându-şi tensiunea perfect normală.
    De asemenea, se cunosc cazuri în care anumiţi oameni au manifestat puteri şi abilităţi cu totul ieşite din comun, în condiţii de încercare extremă din partea mediului. Astfel, o mamă al cărei copil a rămas prins sub o mobilă grea în urma unui cutremur, a fost capabilă să ridice singură acea mobilă de zeci de kilograme, pentru a-şi salva copilul. Un alt om a fost capabil să facă un salt impresionant peste anumite obstacole şi să atingă o viteză neobişnuită când a fost urmărit de un animal de pradă. În acelaşi sens, cu toţii ştim că, atunci când suntem îndrăgostiţi, putem recurge la fapte care să ne ofere realizarea unor performanţe excepţionale!
    Aceste lucruri se petrec în mod curent, iar oamenii au găsit de fiecare dată diverse explicaţii. În realitate, aceste fenomene sunt corelate direct cu modul în care funcţionează genele noastre, iar rezultatele variază în funcţie de atitudinea individului.
    Pe lângă faptul că determină diviziunea celulară şi transmit caracterele ereditare, genele acţionează la un nivel mult mai profund. De exemplu, ele joacă un rol esenţial în extragerea informaţiilor lingvistice din creier. Tot genele intervin fundamental când efectuăm orice activitate, simplă sau complexă. Faptul că nu devenim vaci sau pui atunci când consumăm carnea lor se datorează, de asemenea, genelor!
    Pe de altă parte, combinaţiile practic infinite de gene asigură unicitatea fiecărui individ care se naşte pe Terra. Pentru fiecare copil există cca 70 de trilioane de combinaţii posibile ale genelor! Aşadar, aparentul hazard poate juca un rol însemnat în manifestarea unor anumite combinaţii de gene. De exemplu, nu este sigur că din căsătoria unei femei foarte frumoase cu un bărbat foarte inteligent va rezulta un copil frumos ca mama sa şi inteligent ca tatăl său.
    Ne-am putea întreba: cine a scris acest cod uimitor? Viaţa nu poate fi rodul unei pure întâmplări, chiar dacă toate elementele fundamentale necesare creării unui organism există în natură. Este ca şi cum am avea pretenţia că o maşină se poate asambla singură, spontan, dacă părţile sale componente sunt puse laolaltă. Este evident că o conştiinţă superioară trebuie să se afle la baza acestei creaţii, o putere care transcende înţelegerea umană!
    Este binecunoscută afirmaţia : „boala se naşte în minte”. Astfel, modul cum gândim ne poate îmbolnăvi sau, dimpotrivă, ne poate vindeca! În acest domeniu intervin genele. Unii oameni de ştiinţă consideră chiar că genele noastre şi modul lor de manifestare determină fericirea noastră în viaţă! Acest lucru nu înseamnă că starea de fericire ne este predeterminată genetic. Genele care guvernează stările benefice există latent în fiecare individ şi aşteaptă să fie activate.
    Geneticienii au demonstrat că numai 5-10% din genele noastre funcţionează efectiv! La ora actuală încă nu cunoaştem cu precizie ce fac celelalte gene, inactivate. Tocmai faptul că starea noastră psihică poate schimba modul de funcţionare a genelor se datorează stării de inactivare a anumitor gene. Ipotezele recente ale geneticienilor corelează o atitudine pozitivă, menţinută un timp îndelungat, cu gradul de activare a unor „gene ale fericirii”. Ei numesc acest mod de a trăi viaţa cu entuziasm şi vitalitate energetică – „viaţă cu genele activate”, sau „mod de gândire genetică” (dr. Kazuo Murakami, „Codul Divin al vieţii”, Ed. Daksha, Bucureşti). Dincolo de orice dubiu, se cunoaşte faptul că numeroase persoane care au schimbat cursul istoriei au manifestat o atitudine pozitivă.
    De asemenea, expunerea la un nou mediu poate acţiona ca factor catalizator al activării unor gene pasive. Anumiţi oameni care încep să muncească într-un mediu nou ajung rapid să dea rezultate excelente, la care nu ajunseseră anterior. Iar omenii care se consideră iremediabil rataţi, obţin rezultate slabe în activitatea lor.
    Corpurile noastre conţin enorm de multe celule (aproximativ un trilion pe kilogram corp). Este lesne de calculat că o persoană de 60 kg „conţine” aproximativ 60 de trilioane de celule! Surprinzător este faptul că fiecare celulă conţine aceleaşi gene (cu câteva excepţii). Însă, cel puţin teoretic, nu este posibil ca o celulă a părului să devină la un moment dat o celulă a inimii, sau o celulă a unghiilor să devină o celulă a stomacului. Celulele posedă aşadar o anumită specializare funcţională. Astfel, genele din celulele unghiilor au fost „programate” sau li s-a activat „manifestarea tip unghie”, în timp ce toate celelalte posibilităţi de manifestare a genelor au fost blocate.
    Genele posedă o mare cantitate de informaţii, inclusiv legate de activarea sau inactivarea lor însele în anumite situaţii. Geneticienii numesc acest set de instrucţiune genetice – mecanisme de activare şi dezactivare. Unele gene se activează după anumite perioade de timp (de exemplu, cele care conţin informaţii referitoare la caracterele sexuale secundare, care se manifestă la pubertate). Atât mediul extern, cât şi starea noastră psihică pot accelera sau încetini aceste procese. Oamenii ed ştiinţă sunt tot mai convinşi că starea psihică a individului este direct corelată cu mecanismul de activare sau dezactivare al genelor noastre
    Cu aproximativ 60 de ani în urmă, cercetătorii François Jacob şi Jacques Monod, de la Institutul Pasteur din Paris, au realizat unele experimente excepţionale asupra unor culturi de bacterii Escherichia coli. Aceste bacterii se regăsesc de regulă în intestin, şi se hrănesc în special cu glucoză. Când oamenii de ştiinţă plasau bacteriile într-un mediu bogat în glucoză şi lactoză, bacteriile o alegeau exclusiv pe prima pentru a se hrăni. Ele nu reacţionau deloc la prezenţa lactozei. Dar într-o etapă ulterioară a experimentului, culturile de bacterii au fost expuse numai la un mediu bogat în lactoză. La început, bacteriile nu s-au hrănit deloc, dar după un timp au început să consume lactoza oferită, continuându-şi astfel procesul de multiplicare.
    Prin experimentul lor, Jacob şi Monod şi-au propus să determine dacă aptitudinea de a digera lactoză se dobândeşte după ce bacteriile sunt expuse unui mediu bogat în lactoză, sau dacă această abilitate exista deja ab initio (cu alte cuvinte, dacă este o abilitate înnăscută sau dobândită). Cercetările lor au condus la concluzia că această caracteristică genetică era predeterminată. Bacteriile E.coli posedă aşadar, în mod implicit, capacitatea de a produce enzime care „digeră” lactoza (lactaze). Când glucoza este disponibilă, gena producătoare de enzimă este dezactivată, însă când lactoza este singura hrană disponibilă, această genă se activează pentru a menţine bacteria în viaţă! Era vorba, deci, de o capacitate rămasă pasivă până la apariţia unei stări de necesitate legate de supravieţuirea microorganismului. Această descoperire ştiinţifică deschide posibilităţi fantastice de explorare a capacităţii dec activare a potenţialului latent conţinut în genele noastre!
    În prezent, atenţia oamenilor de ştiinţă geneticieni este din nou atrasă de comportamentul şi posibilităţile de exploatare ale culturilor de bacterii E.coli. Datorită epidemiilor destul de virulente provocate de unele tulpini ale acesteia, multe persoane privesc aceste bacterii cu rezervă. Însă s-a dovedit că ele pot constitui o gazdă minunată pentru transferul de gene. E. coli conţine numai 4,6 milioane de informaţii genetice, comparativ cu cele 3 miliarde ale genomului uman. În plus, structura sa genetică completă este cunoscută încă din 1997. Numeroase aplicaţii de activare genetică se pot realiza plecând de la culturi de bacterii.
    Ulterior, în anul 2003, un experiment condus de japonezi a adus dovezi ştiinţifice care probează impactul gândirii pozitive asupra genelor. Oamenii de ştiinţă niponi au plecat de la ipoteza că factorii mentali pot avea un impact precis asupra stării de activare sau dezactivare a genelor. Astfel, ei au postulat că stările pozitive precum bucuria, entuziasmul, încrederea etc., stimulează şi activează codurile genelor benefice, pe când stările negative ca anxietatea, stresul, tristeţea, frica, durerea etc., dezactivează şi blochează manifestarea genelor benefice.
    Concret, cercetătorii au studiat efectele râsului (indice al emoţiei pozitive) asupra manifestării genelor, tradus prin nivelul de glucoză din sânge la persoanele cu diabet de tip 2. Ei au măsurat glicemia subiecţilor pe nemâncate; apoi, jumătate din aceştia au fost supuşi audierii unei lecturi anoste, pe când cealaltă jumătate a urmărit un spectacol de comedie televizat. După aceea, subiecţilor li s-a servit masa, apoi li s-a măsurat glicemia din nou. Cei care urmăriseră lectura au prezentat o creştere cu 123 mg la dl a nivelului de glicemie, pe când grupa a doua avea o creştere medie de numai 77 mg per dl. Aceste tipuri de experimente au fost reluate cu diferite grupe de subiecţi, pentru a se constata validitatea rezultatelor obţinute.
    Studiul nipon a demonstrat că râsul are un efect benefic asupra nivelului de glucoză în sânge. S-a certificat că 23 de gene au fost activate datorită râsului! Mai mult, gena receptor dopamină D4, răspunzătoare de inhibiţia enzimei adenilat ciclază (cu rol în creşterea glicemiei), a fost activată de râs. Aşadar, simpla menţinere a unei stări stenice, de bună dispoziţie şi râs, poate ajuta esenţial la controlul nivelului glicemiei la diabetici.
    Pentru prima dată în istoria geneticii, acest studiu a demonstrat că emoţia pozitivă declanşează „mecanismul de activare genetică” (v. rev. „Îngrijirea diabetului”, mai 2003, şi „Psihoterapia şi psihosomatica”, 2006). Agenţiile de ştiri au popularizat pe larg aceste informaţii, la vremea descoperirii lor. Ceea ce este exprimat genetic NU este, aşadar, definitiv. Avem puterea de a activa genele benefice, şi de a inactiva genele purtătoare de „informaţie nocivă”.
    Fiecare om posedă atât gene care declanşează boala numită cancer, cât şi gene care o inactivează. Dacă acestea sunt într-un anumit echilibru, boala nu se produce. Esenţială aici este menţinerea acestui echilibru. Există un mod simplu de a dezactiva genele nocive şi a le activa pe cele benefice: schimbarea atitudinii mentale. Cu toţii ştim deja că aceasta are un efect profund asupra stării de sănătate a organismelor noastre. Dacă vom repeta mintal, cu convingere: „sunt bolnav, mi-e din ce în ce mai rău”, chiar fiind sănătoşi,. Vom simţi în scurt timp că starea generală organică şi psihică devine tot mai degradată. Invers, repetându-ne cu convingere şi entuziasm că „suntem din ce în ce mai bine”, această convingere se va manifesta în tonusul fizic şi psihic crescut.
    Cu toţii avem perioade faste, în care debordăm de energie, şi perioade neplăcute, în care suntem „sub val”. Cum putem să luptăm contra depresiei care survine, inevitabil, cu o intensitate mai mare sau mai mică, în atare perioade grele? Simplu: putem apela genele care aduc un aport suplimentar energetic. O metodă simplă pentru a face aceasta constă în a cultiva starea de inspiraţie, entuziasmul. Mai ales când ne este greu, este esenţial să recurgem la activităţi care ne produc o plăcere profundă. Entuziasmul, însufleţirea ne fac să abandonăm starea de descurajare şi disperare. Emoţiile profunde, benefice, tonice sunt cei mai importanţi declanşatori ai activităţii genelor benefice!
    Însă mai există o categorie de evenimente (din clasa „catalizatori di mediul extern”) care ne pot activa capacităţile uimitoare ale genelor pozitive: situaţiile dificile, critice. Dispunem cu toţii de un potenţial enorm, dar uneori, pentru a-l activa, este nevoie de un „şoc”: un şoarece încolţit poate ataca o pisică. Unii dintre foştii deţinuţi din lagărele naziste au dezvoltat capacităţi uimitoare de adaptare, care le-au permis să supravieţuiască (un exemplu elocvent îl constituie psihologul Viktor Frankl). Situaţiile critice, provocările, ne incită la a ne folosi mintea pentru depăşirea unor dileme sau obstacole.
    O altă metodă de activare pozitivă a genelor constă în expunerea continuă la informaţii noi, la un mediu extern în continuă schimbare.
    Este interesant de remarcat că există şi posibilitate ca doi parteneri de viaţă să interacţioneze până la nivel genetic. Astfel, odată cu conceperea unui copil (la patrimoniul genetic al căruia contribuie atât mama cât şi tatăl), unele gene pe care fătul le moşteneşte de la tată pot influenţa, prin intermediul placentei, organismul mamei în perioada sarcinii. Această posibilitate rămâne încă în discuţie la oameni, experimentele de până acum punând în evidenţă fenomenul numai la şoareci. Dar, iarăşi teoretic, efectul este perfect posibil şi la fiinţele umane!
    Am putea aşadar considera genele ca adevărate cipuri de informaţie, care se pot conecta la un sistem viu sau altul, prin diferite câmpuri de forţe: chimice, prin elemente de natură moleculară; dar şi psihice, prin intermediul a ceea ce am putea numi, metaforic, „undele sufletului şi ale gândirii”. Ne-am putea întreba: ce tip de gândire poate fi nociv? Cu siguranţă, aici se înscrie gândirea negativă, contrară legilor naturii, ale universului, ale „ordinii implicite” (cum o numea fizicianul David Bohm). Întrucât oamenii au sisteme diferite de valori, la scara lor măruntă de apreciere, este greu de defini exhaustiv un registru „bine – rău”. Un lucru este însă cert: când genele noastre acţionează armonios, în scopul susţinerii vieţii şi al unei coexistenţe fericite a tuturor vietăţilor, ele se situează în categoria celor benefice.
    Dr. Kazuo Murakami, după peste 20 de ani de muncă pe frontul geneticii, ne oferă trei sugestii care susţin activarea genelor benefice: (1) cultivarea intenţiilor nobile; (2) adoptarea unei atitudini permanente de recunoştinţă faţă de Creator, pentru tot ceea ce primim zilnic; şi (3) cultivarea cu perseverenţă a gândirii pozitive.
    Există două faţete ale fiecărui lucru: putere şi slăbiciune, lumină şi umbră. Orice boală, cât de cumplită, are şi o latură benefică. De exemplu, multe persoane consideră astăzi că SIDA reprezintă un soi de pedeapsă divină pentru imoralitate şi desfrâul sexual modern. Însă, la o analiză mai atentă, observăm că practic, în întreaga istorie a umanităţii, indiferent de perioade, imoralitatea sexuală a existat. Eventual, aceasta diminua în vremuri de boli cumplite, de holeră, ciumă, de războaie epuizante sau foamete. Putem însă considera că SIDA, care nu ucide direct, ci slăbeşte dramatic sistemul imunitar, constituie un bun semnal de alarmă legat de importanţa acestui sistem şi de necesitatea protejării lui. De fapt, există multe cazuri de persoane infectate HIV care, manifestând constant o atitudine optimistă, au stopat indefinit declanşarea SIDA.
    Oamenii de ştiinţă studiază tot mai mult aspectele esoterice, pentru a-şi explica fenomenele noi cu care ştiinţa se confruntă. Ei au ajuns să considere că tot ceea ce ni se petrece este, la un anumit nivel, necesar. Însă fiecare dintre noi poate fi acel „şef de orchestră” care să-şi dirijeze cu măiestrie simfonia propriei vieţi, făcând-o cât mai grandioasă, îngemănată cu acordurile armonioase ale vieţilor semenilor noştri.

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...
  • Am facut un magazin online pentru yoghini - www.bms.life :
  • izoprene, pături, perne de meditație, cărți de yoga și nutriție, obiecte pentru yoga
  • apă minerala de calitate, sucuri naturale
  • hrană sănătoasă pentru yoghini, pâine, cereale, mezeluri de soia, miere
  • produse naturiste terapeutice
    Aici urmărim să avem
    TOT CE ARE NEVOIE UN YOGHIN
    Dacă tot avem nevoie să cumpărăm ceva
    mai bine cumpărăm de aici
    și ajutăm și magazinul și pe noi.