• pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0762.663.153
  • suntem pe Facebook AICI
  • Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 10 noiembrie 2018 iar înscrierile se fac AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    O schimbare simpla in viata dumneavoastra:

    nu mai consumati cafea si consumati, in schimb, ceai verde…

    aceasta este o sansa enorma pentru sanatate dar si o sansa pentru spiritualitate…
    Nu abuzati de el ca stimulant; urmariti sa dati ceaiului verde si o valoare spirituala si atunci puteti spune ca ati procedat intelept.
    De exemplu, beti infuzie de ceai verde mai ales cand trebuie sa realizati un efort spiritual…

    Ceaiul verde este un tip de ceai obţinut din frunzele de Camellia sinensis.
    Diferenţa faţă de celelalte tipuri de ceai constă în faptul că procesul natural de fermentaţie este oprit.
    Imediat după cules, frunzele sunt trecute prin abur sau torefiate. Apoi frunzele sunt uscate şi rulate, astfel împiedicându-se fermentarea,obtinandu-se un continut mai scazut de teina, ceea ce face ca ceaiul verde să fie mult mai putin excitant decat ceaiul negru.
    O alta consecinta a uscarii frunzelor de ceai culese, este faptul ca ceaiul verde are un continut ridicat de vitamine. Ceaiul verde contine in abundenta vitaminele A, B, E, C, precum si minerale ca fier, calciu, fosfor si potasiu.
    Ceaiul verde este cunoscut şi sub denumirile de ceai nefermentat şi ceai virgin.

    Istorie

    Deşi ceaiul e cunoscut şi folosit de oameni de mii de ani, cultivarea lui n-ar fi început decât prin anul 350 î.Hr, în China şi prin anul 700 al erei noastre în Japonia.
    În Asia a fost vreme îndelungată considerat mai mult o plantă medicinală decât o băutură. În textele europene apare în 1559, la Veneţia, sub numele de chai catai, ceea ce a dat numele de ceai. Olandezii schimbau salvia cu ceai încă din 1606, în comerţul pe care-l făceau cu chinezii. În 1653, când au capturat o navă olandeză şi încărcătura sa, britanicii au cunoscut şi ei ceaiul, iar regona Anna Stuart, servindu-l la micul său dejun, a lansat moda.
    Obiceiul bautului de ceai a inceput cand calugarii budisti care, vizitand China pentru studiu, s-au intors in Japonia aducand cu ei si ceaiul verde ca pe o bautura medicinala. In perioada Kamakura (1191-1333), calugarul Eisai a tinut sa evidentieze efectele benefice ale ceaiului verde in cartea sa “Mentinerea sanatatii prin ceai” (1211): “Ceaiul este un medicament miraculos pentru mentinerea sanatatii. Ceaiul are o putere extraordinara de prelungire a vietii. Oriunde o persoana cultiva ceai, va avea parte de o viata lunga. In toate timpurile ceaiul este elixirul care creaza lacasul de nestramutat al nemuririi”. Din acest pasaj reiese faptul ca ceaiul verde a fost apreciat din timpuri stravechi ca un puternic medicament. In ultimii ani insa, cercetarile au evoluat atat de mult incat acum avem si confirmarea stiintifica a ceea ce se sunea in vechime “Ceaiul este medicamentul miraculos al mentinerii sanatatii”. Devine din ce in ce mai clar pentru oricine ca ceaiul verde are un spectru foarte larg de prevenire a bolilor.

    Compoziţie
    Conţine uleiuri esenţiale, teină, tannini catechici, flavonoide (quercetina, quercitrina), aminoacizi, vitamina C, teaflavina, tearubigina, proteine, calciu, fier, fluor, alcaloidi (teobromina, teofilina, dimetilxantina, xantina, adenina). Activitatea ceaiului se datorează în primul rând conţinutului de teină, de tanini si de compuşi polifenolici.

    – Polifenolii şi catechinele combat radicalii liberi produsi de poluare, fum de ţigară, gaze de eşapament, ultraviolete.

    – Alcaloizii exercită un efect de stimulare nervoasă

    – Teina ( o formă de cafeină ce formează la suprafaţa infuziei o peliculă uşoară, dovada că este un ceai bun) şi cafeina stimulează arderea grăsimilor, are proprietăţi diuretice, stimulează sistemul nervos, cerebral şi sangvin. Frunza de ceai integră conţine mai multă teină decât cea în pliculeţe deoarece pentru pliculeţe sunt folosite rămăşiţele de la ceaiul vărsat. Avantajul teinei faţă de cafeină este că e biodisponibilă mai mult timp.

    – Flavonoidele protejează împotriva stresuluI

    – Substanţele aromatice dau o savoare deosebită ceaiului.

    Toate aceste componente fac din ceaiul verde un excelent antioxidant, diuretic, stimulator cerebral, stimulator al proceselor de ardere a grăsimilor şi factor de protecţie anticancer.

    Indicaţii terapeutice
    Cercetări medicale asupra ceaiului verde arată că această plantă are efecte de la A – ca acuitate vizuală până la Z – ca Zona Zoster
    Cea mai importanta descoperire se refera la faptul ca ceaiul verde ajuta la mentinerea celulei ADN si a integritatii structurale a membranei celulare. Decenii de cercetari arata ca ceaiul verde inhiba dezvoltarea celulelor nedorite din organism.

    Tipuri de ceai verde

    a)Ceaiuri chinezeşti
    * Chun mee: Ceai verde chinezesc ce datorează numele formei în care vin prelucrate frunzele, în forma de sprânceană. De altfel tradus înseamnă “sprânceană de bătrân”. Infuzia are o culoare de un galben pal. Este un ceai ce se poate bea în orice moment al zilei.
    * China plum blossom: Ceai foarte apreciat cu un retrogust dulce.
    * Gunpowder: Ceai verde chinezesc obţinut prin două faze de uscare şi răsucirea frunzelor în formă de biluţe, ceea ce creează o asemănare cu praful de puşcă (lb.eng. gunpowder) mai granulos din vechime.
    * Jasmine jade pearls: Ceai verde chinezesc cu aromă de iasomie.
    * Lu’an Guapian: Ceai verde chinezesc obţinut prin răsucirea frunzelor în lungime în aşa fel încât acestea devin asemănătoare cu seminţele de pepene galben, de aici numele în chineză.
    * Pi lo chung: Ceai verde chinezesc destul de rar. Planta acestui ceai creşte în vecinătatea pomilor fructiferi (piersici, caişi) iar frunzele absorb astfel parfumul acestora. Are un gust răcoritor şi dulce.
    * Lu mu dan flowery: Este produs în Hunan.
    * Lung ching: Ceai verde chinezesc provenit din provincia Zhejiang, cunoscut şi sub numele de „fântâna dragonului”.
    * Shui hsien: Provine din provincia chineză Fujian.
    * Taiping hokui: Provine din provincia chineză Anhui.
    * Tuocha yunnan: Provine din provincia chineză Yunnan.
    * Xia Zhou bi feng.

    b) Ceaiuri japoneze

    * Kukicha: Este un ceai lipsit de teină, cu un gust delicat.
    * Bancha: Acest tip de ceai conţine foarte puţină teină, de altfel bancha semnifică lejer, uşor. Este cunoscut şi ca „ceai de trei ani”. Este un ceai deteinat natural, lipsit de orice fel de coloranţi sau produşi chimici şi provine din frunzele mai groase culese la a doua sau la a treia recoltă. Infuzia este de un verde închis.
    * Genmaicha: Ceai japonez obţinut prin amestecarea ceaiului bancha cu orez şi boabe de porumb copt.
    * Gyokuro: Este varietatea de ceai cea mai apreciată în Japonia. În traducere înseamnă „roua preţioasă”. Frunzele, ascuţite, de o culoare verde-albastrie ca acele de pin, dau o infuzie de o culoare galben-verzuie.
    * Hojicha: Este vorba de frunze de ceai uşor torefiate, ceea ce le amplifică aroma
    * Matcha: Ceai folosit în ceremonia ceaiului, în Japonia. Matcha se obţine astfel: frunzele după ce au fost uscate, zdrobite cu pietre de moară devin o pudră verde, solubilă în apă. Aceasta pudră de ceai este de culoarea verde deschis, cu reflexe pale. Pentru a-l prepara se pune 1 gram într-o ceaşcă de apă la 60 de grade şi se agită cu un beţisor până la apariţia unei spume verzi, translucide. Băutura obţinută, destul de închisă la culoare şi în special tare în teina, este uşor amară, având o aromă proaspătă care aminteşte de vegetaţia umedă de pădure. Este extrem de sănătos, are proprietăţi antioxidante şi previne apariţia cancerului de colon sau stomac. Există varietăţi diferite de ceai verde, în funcţie de zona în care a fost cultivat. Ceaiul verde poate fi preparat şi direct din frunze, în afara ceremoniei ceaiului.
    * Sencha: Este cel mai cunoscut ceai japonez, reprezentând 80% din producţia japoneză.
    * Tenko: Este un ceai-trufanda din prima recoltă, supranumit şi „parfum ceresc”.

    c) alte tipuri de ceai verde
    * Himalaya, Yogitea: Sunt ceaiuri verzi lipsite de teină.

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...
  • Am facut un magazin online pentru yoghini - www.bms.life :
  • izoprene, pături, perne de meditație, cărți de yoga și nutriție, obiecte pentru yoga
  • apă minerala de calitate, sucuri naturale
  • hrană sănătoasă pentru yoghini, pâine, cereale, mezeluri de soia, miere
  • produse naturiste terapeutice
    Aici urmărim să avem
    TOT CE ARE NEVOIE UN YOGHIN
    Dacă tot avem nevoie să cumpărăm ceva
    mai bine cumpărăm de aici
    și ajutăm și magazinul și pe noi.