• noi cursuri ABHEDA Yoga incep pe data de 22 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • cursurile TTC200 de profesori de yoga incep pe data de 28 octombrie 2017 iar înscrierile se fac AICI
  • pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0736.158.910
  • suntem pe facebook AICI

Cu toţii ştim că yoga poate face minuni pentru mintea noastră. Chiar şi cei care se află la început de drum pe această cale spirituală, încep să simtă o stabilitate mentală crescută şi o mai mare claritate în gandire, în timpul şi după orele de yoga.

În prezent, datorită tehnologiei ultra-sofisticate, neuroştiiţa poate dovedi ceea ce marii maeştrii yoghini ştiau deja – anume, faptul că yoga şi meditaţia schimbă în mod real creierul.

Dar ce se întâmplă în interiorul creierului atunci când facem yoga? Pentru aceasta, avem nevoie de câteva noţiuni de anatomie: lobul frontal este sediul central al funcţiilor cognitive, care includ planificarea, discriminarea, gândirea abstractă, personalitatea şi comportamentele învăţate. Conform vechii şcoli de yoga din Bihar, respiratia yoghina Kapalabhati este cea ”care purifică lobul frontal” având efecte de reîntinerire, şi regenerare asupra acestei zone din creier.

Cunoscut drept sediul funcţiilor conştiente, cerebelul care este alcătuit din cele două emisfere cerebrale, ocupă partea cea mai mare a creierului. La nivel fizic, emisfera dreaptă controlează partea stângă a creierului iar cea stângă, partea dreaptă a corpului. La nivelul corpului energetic subtil, ida nadi sau canalul energiei lunare, feminine, receptive este conectat la partea dreaptă a creierului în timp ce pingala nadi sau canalul energiei solare, masculine si emisive este conectat la partea stângă a creierului.

Partea anterioară a lobului frontal, denumită cortexul prefrontal este cea mai evoluată parte a creierului uman şi este responsabilă de capacităţile pozitive precum concentrarea, fericirea, creativitatea şi gândirea raţională. Studiile făcute cu ajutorul EEG au arătat că meditaţia întăreşte comunicarea dintre cortexul prefrontal şi alte zone ale creierului.

Aproximativ de mărimea unui bob de mazăre, glanda pituitară sau hipofiza este situată median, la baza creierului într.-o cavitate denumită ”şaua turcească” . Ea mai este supra numită şi regina glandelor sau creierul endocrin, deoarece influenţează activitatea mai multor glande endocrine, eliberând hormoni care controlează creşterea, activitatea metabolică şi funcţiile altor hormoni. La nivel subtil, glanda pituitară este legată de centrul subtil de forţă – Ajna Chakra, care se traduce literal prin ‘‘centru de comandă”.

Neurotransmiţătorii servesc drept mesageri chimici ai creierului, transmiţând informaţii între receptorii celulari. Tulburările neurologice sunt adesea rezultatul unor deficienţe privind nivelul scăzut al neurotransmiţătorilor, ca de exemplu GABA (acidul gamma-aminobutyric), al cărui nivel scăzut este legat de depresie şi anxietate. Studii recente arată creşterea nivelului de GABA la persoanele care practică în mod regulat asane (hatha yoga).

Trunchiul cerebral care conectează creierul cu coloana vertebrală, joacă un rol crucial în digestie, menţinerea ritmului cardiac şi respiraţia diafragmatică.

Cerebelul controlează echilibrul, coordonarea musculară, reflexele şi mişcările. Fără existenţa lui, asanele ar fi imposibil de practicat.

Sistemul limbic este compus din structuri legate de memorie şi emoţii, cum ar fi hipocampul, amygdala, talamusul si hipotalamusul. Un studiu efectuat în anul 2010 arată că persoanele care au meditat cel puţin 30 de minute pe zi, timp de opt saptămâni, au evidenţiat un nivel mai scăzut de materie gri in amygdala (funcţionarea ei este legată de teamă şi anxietate), şi un nivel mai crescut de materie gri in hipocamp, care joacă un rol vital în formarea memoriei.

Centrul de procesare vizuală primară se află în lobul occipital care ne ajută să urmărim vizual desfăşurarea claselor de yoga, iar în lobul temporal se află centrul auditiv, care este responsabil cu percepţia auditivă.

Lobul parietal este asociat cu coordonarea mişcărilor, înţelegerea vorbirii şi simţul durerii. Conform unui studiu publicat în Journal of Neuroscience în aprilie 2011, scanările creierului realizate asupra acestei regiuni au demonstrat că practica regulată a meditaţiei poate reduce simţitor sensibilitatea la durere, chiar mai mult decât morfina.

Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, şi Universitatea Justus Liebig din Germania arată că practicând meditația în mod repetat se obține creșterea capacității de atenție și concentrare, reducerea anxietății, stresului și reacțiilor emoționale necontrolate.

Aceste descoperiri vin să ofere o bază ştiinţifică şi o confirmare a efectelor notabile pe care le au practicarea regulată a asanelor şi a meditaţei asupra creierului şi corpului nostru şi implicit a stării de sănătate şi de bine pe care le obţinem prin practicarea lor.

Sursa: https://yogainternational.com

Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...