Abheda Yoga Academy

based on Trika Vajrayana &Kaula

Category: ABHEDA – Wiki

Cartea „Abheda Yoga – viața de ea însăși îndrăgostită” – Acharya Leonard

Aceasta este o lucrare de inceput pentru a înțelege unele aspecte legate de această metodă și Cale fascinantă care este Abheda Yoga. Citeste mai mult [...]

„THE YOGA SUTRAS” – PATANJALI

Patanjali este o autoritate nestirbita atunci când este vorba de bazele ideologice și filozofice ale Yoga. Lucrarea sa „Yoga Sutras” luminează Căutătorul autentic în direcția înțelegerii acestei Căi spirituale esențiale pentru umanitate. Totuși, este bine să reținem că această lucrare cu adevărat prețioasă expune ideile sale dintr-o perspectivă DUALISTĂ, care este necesar a fi completată cu perspectiva NONDUALISTĂ pentru a fi cu adevărat eficientă. Citeste mai mult [...]

Bhagavad Gita

„Cântecul despre cel Adorat” („Cântecul Adorat) Textul din Advaita Vedanta care este o carte de bază pentru omenire, oferind principii autentice de yoga. Citeste mai mult [...]

Maha Shiva Purana (from original sanskrit text)

Shiva Purana (from original Sanskrit Text)           First of all, Sage Shaunak expressed his desire to Sutji about knowing the means, which could help a man in this era of Kali to attainment lord Shiva, by cleansing all the impurities of his mind and rectifying his inherent demonic tendencies. Sutji then described about Shiv Mahapuran - the supreme of all the puranas, which was narrated by Lord Shiva himself and which was later on retold by Sage Vyas with the permission of Maharshi Sanatkumar, for the benediction of common man. Sutji said, "By understanding the mysteries of Shivmahapuran and singing its praises, a man attains greater virtues than that which could be attained by being charitable or by the performance of all the `yagyas'. Citeste mai mult [...]

Glosar A-B

ATMAN = SINELE SUPREM, ETERN. Omul are doua eu-uri: Eul Real nemuritor numit ATMAN sau PURUSHA si Eul relativ, efemer, Fals, AHAMKARA.... Citeste mai mult [...]

Glosar C-D

DHYANA: meditatie, reculegere meditativa. Dhyana face parte din cele patru stadii ultime ale sistemului yoga al lui Patanjali, cunoscute sub numele de dharana, dhyana, samyama si samadhi. Dhyana este impreuna cu samyama (identificarea perfecta) treapta care ne permite sa atingem samadhi... Citeste mai mult [...]

Glosar E-F

E EGO = EKA = unu EKAGRATA = focalizare (in aceasta stare RAJO GUNA si TAMO GUNA sunt absente). Concentrarea intregii noastre atentii asupra unui singur (Eka) punct (focar) sau asupra unui singu obiect; situatie in care toate energiile psihice sunt focalizate asupra unui aceluiasi obiect. EKAGRATA PARINAMA = efortul de a face mintea sa sara de la un obiect la acelasi obiect; focalizarea numai asupra acelei PRATYAYA fara interventia nici unei distrageri EKAGRATAYOH = fixitate EKAGRYA = focalizare EKAM = unu EKARUPATVAT = datorita asemanarii formei EKASAMYE = simultan EKATANATA = continuitate EKATATTVABHYASA = practica concentrarii mentale ferme si continue asupra unui principiu unic EKATMATA = identitate EKATRA = impreuna EKATVAT = datorata unicitatii ESAM = a acestora ETENA = prin aceasta EVA = ca si; numai EKAGRATA = Concentrarea neintrerupta a intregii atentii asupra unui singur (EKA) punct sau asupra unui singur obiect ori fiinta; situatie in care aproape toate energiile mentale si psihice se gasesc preponderent focalizate (strinse) in jurul unui singur obiect sau fiinta. In BUDISM, aceasta notiune este numita "acuitatea mintii". In concluzie, putem spune ca EKAGRATA este concentrarea intensa si continua a atentiei noastre asupra unui punct focar, fiinta sau obiect unic; ea este cea de-a 4-a dintre cele 5 YOGA-BHUMIKAS. ESTETICA ILUMINATORIE = ansamblu de idei estetice care decurge din fuziunea fiintei umane cu sfera cosmica de forta a lui TRIPURA SUNDARI, caracterizat prin afirmarea prezentei divinitatii in multitudinea vie a tuturor starilor, fiintelor si lucrurilor, a fericirii obtinute nu prin sustragerea din fluxul vietii si complacerea in inertie ca neant, ci prin intuirea si acceptarea realitatii divine. Indemnul catre extazul oferit de comuniunea cu tot ceea ce este sublim si netrecator, paralel cu refuzul demersului superficial cognitiv de orice natura, s-au cristalizat intr-o conceptie antiintelectualista, estetica iluminatorie opunind reflectarii partiale a realitatii inscrierea in discontinuitatea misterioasa pozitiva a existentei (ceea ce implica transcenderea ideii de legitate, cauzalitate, previzibilitate, ca si exaltarea unei enigmatice ambiguitati). Facind apologia iluminarii, estetica iluminatorie promoveaza spontaneitatea deplina geniala precum si valoarea influentelor inefabile, modelul unor imagini artistice arhetipale, extraordinar de frumoase al unor interogatii sui- generis creatoare menite sa faca dovada esecului inteligentei speculative. Ca trasaturi ale artei iluminatorii, s-au impus: urmarirea simetriei, flexibilitatea, ideea de corelare a continutului si a formei, inefabilul sublim. Influenta esteticii iluminatorii se face simtita adeseori spontan impunindu-se ca un "substitut intuitiv, mitologic al constiintei critice", ca un indemn adresat omului spre "a se bucura intens de ceea ce este sublim si netrecator intr-o serie de acte vitale." EXPECTORANT = Se spune despre o substanta care actioneaza in mod eficient si faciliteaza expectorarea. In general, expectorarea este un fenomen prin care produsele chiar nocive formate sau acumulate la nivelul cailor respiratorii sint aruncate afara din piept sub forma flegmei. EXPRESIV = caracteristica a unor aspecte mai accentuate ale vietii umane, ale artei si, totodata, criteriu valoric. Expresivul este acea calitate care rezulta din relatia de unitate dintre forma caracteristica a unui obiect, a unei fiinte, creatii si continutul pregnant, relatie care, prin forta ei de influentare, atrage in mod deosebit atentia, determinind o reactie launtrica. Expresiv poate fi un gest, un personaj, o imagine, o idee, un caracter, o exprimare etc., el fiind deci o insusire cu o intinsa arie de cuprindere a realitatii. Transfigurarea launtrica a expresivului din realitate duce la ceea ce numim expresivitate, adica la acea capacitate de a influenta emotional prin originalitatea sesizanta, izbitoare. De regula, expresivitatea este o exteriorizare contrastanta, bazata pe abaterea de la medie, ca si pe o alegere sau selectare subordonate comunicarii caracteristic intensive, pronuntat distincte. EXUBERANTA (cf. lat. exuberantia "abundenta, revarsare") = stare afectiva, de mare bucurie, acompaniata de un comportament exploziv, expansiv, care exprima aceasta bucurie, fara ca manifestarea sa se situeze in afara limitelor acceptate de normele sociale. Manifestarile, deseori zgomotoase, ale acestei stari afective, sunt caracteristice personalitatilor extrovertite, care dau friu liber sentimentelor, fara prea multa ezitare. In concluzie, putem spune ca exuberanta este o stare afectiva ampla, coplesitoare, generata de trairea intensa a unei bucurii care survine in urma aparitiei unui proces de rezonanta cu energiile subtile specifice ale bucuriei si satisfactiei din MACROCOSMOS, manifestata printr-un comportament nestapinit, exploziv fara a depasi insa limitele permise. Exuberanta este caracteristica persoanelor foarte comunicative. EGO. In contextele yoghine sau spirituale, egoul desemneaza principiul psihologic al individualizarii, prin care o fiinta se constientizeaza partial si fals ca fiind o entitate individuala separata de celelalte fiinte si de intregul MACROCOSMOS... Citeste mai mult [...]

Glosar I

INTELEPCIUNE (cf. lat. intellectio "sens real, semnificatie") = stare suprema de echilibru interior (psihic, mental, spiritual) de seninatate beatifica si impacare cu sine, de revelare a spiritului nemuritor (ATMAN)... Citeste mai mult [...]

Glosar K-L

LINGA (sau LINGAM): la origine, acest cuvint desemna o piatra ridicata de forma lunguiata ce ne aminteste de simbolul falic. Cel mai adesea, Shiva este venerat sub aceasta forma simbolica. In Mahabharata, lingam-ul este... Citeste mai mult [...]

Glosar M-N

NOROC = KARMA pozitiva sau soarta buna, destin favorabil, ursita care ne avantajeaza, DELOC INTsMPLATOR, datorita faptelor si gindurilor noastre bune realizate in alta existenta pentru care acum suntem rasplatiti cu bine... Citeste mai mult [...]

Glosar O-P

ORGASM: cuvintul orgasm provine din grecescul "orgao" care inseamna "a fi plin de incintare si pasiune". In conceptia yoghina referitoare la eros si sexualitate orgasmul defineste momentul beatific in care, gratie efervescentei inefabile si interactiunii corelate a potentialului sexual... Citeste mai mult [...]

Glosar R

SUGESTIE. Considerata ca facind parte din seria fenomenelor psihice cu reflexie in sfera actiunilor subconstiente, sugestia este interpretata, in YOGA, ca o reactie particulara la anumite influente si perceptii, care se manifesta prin Citeste mai mult [...]

Glosar S

S SABEEJA SAMADHI = forma de SAMADHI in care germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA), susceptibili de a provoca o eventual a renastere (reincarnare), nu sunt distrusi. SABEEJA SAMADHI ASAMPRAJNATA = intregul proces de la VITARKA (nivel de constiinta) la ASMITA (stadiu de fuziune al constiintei cu obiectul) SABIJAH = cu saminta SADA = intotdeauna SADHANA = practica spirituala. Derivat din cuvintul sanscrit SADH: Citeste mai mult [...]

Glosar T-U

TEAMA = Face parte din categoria emotiilor bazale, caracterizindu-se printr-o stare psihica perceputa in mod neplacut de catre subiect, sub forma de neliniste, insecuritate si ea evidentiaza procese de REZONANTA cu Citeste mai mult [...]

Glosar V-W

VOINTA = latura a mentalului (AJNA CHAKRA) care comanda psihicului uman si se manifesta prin actiunile constiente indreptate spre realizarea unor scopuri elaborate anticipativ in sfera mentala. Trasatura de caracter care exprima Citeste mai mult [...]

Glosar Y-Z

YOGA: (in sanskrita, "comuniune", "contopire", "fuziune inefabila") stiinta traditionala a Orientului fondata prin sec.I i.Cr. pe baza unor traditii ale intelepciunii milenare care vizeaza integrarea armonioasa a fiintei umane in Univers, trezirea puterilor latente, paranormale... Citeste mai mult [...]

LIBER MAGNI AVRELII CASSIODORI SENATORIS DE ANIMA

Cum iam suscepti operis optato fine gauderem, meque duodecim uoluminibus iactatum quietus portus exciperet, ubi etsi non laudatus certe liberatus adueneram, amicorum me suaue collegium in salum rursus cogitationis expressit, postulans ut aliqua quae tam in libris sacris quam in saecularibus abstrusa compereram de animae .... Citeste mai mult [...]

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

contoare